DNA face investigatii in 140 de cauze legate de posibile fraude la fonduri ale UE

Directia Nationala Anticoruptie investigheaza 140 de cazuri de posibile fraude la fondurile Comunitatii Europene, ceea ce reprezinta de doua ori mai multe nereguli decat cele raportate de structurile antifrauda din Romania Oficiului European de Lupta Antifrauda (OLAF) in cursul anului trecut.

Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) au in curs de instrumentare, in diferite stadii, un numar de aproximativ 140 de cauze legate de posibile fraude savarsite impotriva bugetului Comunitatii Europene.

In privinta cauzelor instrumentate pana in prezent si trimise in instanta, procurorii anticoruptie au precizat ca cele mai frecvente infractiuni s-au referit la folosirea si prezentarea unor documente false, inexacte sau incorecte pentru a obtine in mod ilegal fonduri europene acordate prin programele PHARE sau SAPARD sau schimbarea, cu incalcarea prevederilor legale, a destinatiei fondurilor obtinute.

Romania a raportat in 2006 cele mai multe cazuri de posibile fraude la fondurile comunitare (70 de cazuri) din grupul fostelor state in curs de aderare la Uniunea Europeana, se arata in Raportul de activitate al Oficiului European de Lupta Antifrauda – OLAF dat publicitatii in 9 iulie.

Prima informatie din raportul OLAF se refera la numarul de noi cazuri raportate de grupul statelor in curs de aderare in 2006 – Bulgaria (27) si Romania (70) – si de cele 3 state candidate – Turcia (16), Croatia (4) si Macedonia (2).

„Diferenta numarului de cazuri inregistrata intre aceste doua grupuri de tari se datoreaza nu doar cuantumului asistentei financiare acordate, dar si infiintarii AFCOS in Bulgaria si Romania (n.n. structuri antifrauda). Diferenta esentiala dintre Bulgaria si Romania se datoreaza si bunei colaborari cu Romania, care a furnizat OLAF toate informatiile referitoare la posibile cazuri de frauda”, se arata in raport.

Departamentul de Lupta Antifrauda a aratat la randul sau ca Romania contiuna sa fie tara care a raportat cele mai multe cazuri de nereguli, ceea ce ar arata „implicarea autoritatilor nationale in depistarea oricaror incercari de utilizare incorecta a banilor europeni”.

In dosarele deschise de OLAF in 2006 cu privire la fondurile de pre-aderare, Romania figureaza cu 14 cazuri, ocupand din nou primul loc. Potrivit raportului, aceasta pozitionare este determinata si de faptul ca 61% din asistenta de pre-aderare in 2006 aproximativ 3 miliarde de euro a fost acordata Romaniei si Bulgariei.

Raportul face trimitere la doua cazuri de posibile fraude la fonduri structurale semnalate in Romania.

Primul caz se refera la un proiect de instruire a unui grup de muncitori cu dizabilitati, angajati intr-o fabrica cu profil textil din Romania, proiect finantat prin PHARE.

In februarie 2005, un cetatean roman a depus o sesizare la Delegatia CE la Bucuresti, semnaland posibile fraude si nereguli in implementarea proiectului. Pe baza acestei informatii, OLAF impreuna cu Departamentul pentru Lupta Antifrauda – DLAF, au declansat o actiune comuna de control.

Verificarile au confirmat existenta unor nereguli. Odata confirmata suspiciunea de frauda, cazul a fost transmis autoritatilor judiciare din Romania. OLAF continua sa urmareasca evolutia cazului in Romania.

Un al doilea caz mentionat de raport este cel al unei ONG care a implementat un proiect ce viza promovarea, lanivel regional, a drepturilor omului si standardelor legale aplicabile persoanelor aflate in detentie. Acelasi ONG a participat intr-o alta localitate la un proiect similar, pentru care a primit 133.000 euro.

„Rezultatele investigatiei efectuate de OLAF au indicat ca, valoarea totala a fondurilor primite de ONG, din diverse surse, depasea cheltuielile actualului proiect, si, in plus, activitatile prevazute in proiectul finantat din fonduri nerambursabile, au fost, de asemenea, combinate cu un alt proiect si raportate, ca si cum ar fi fost vorba de un singur proiect”, se arata in raport.

In continuare, ONG-ul a pretins ca a platit salarii mai mari decat in realitate, unele persoane nominalizate in echipa de implementare nu au desfasurat activitati in cadrul proiectului, iar anumite cheltuieli au depasit bugetul alocat.OLAF a recomandat recuperarea sumelor si restuirea lor la bugetul Comunitatii Europene.

Sursa: Bank News

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *