DLAF deturneaza fraudele europene

Institutiile romanesti au raportat Comisiei Europene fraude mai mari decat ale tuturor celorlalte membre UE la un loc. Din aceste sesizari, cele mai multe vin de la DLAF. Insa doar 1% din ele se confirma.

Conform raportului pe 2006 inaintat Comisiei Europene (CE) de catre Oficiul de Lupta Antifrauda (OLAF), Romania conduce detasat in topul tarilor care sesizeaza cele mai multe posibile fraude ale fondurilor europene. Astfel, Romania a trimis 188 de rapoarte, care indicau posibila fraudare a 405 milioane de euro. Dintre acestea au fost demonstrate furtisaguri de doar 5,471 milioane, adica 1,35% din suma totala. Suma totala indicata de OLAF ca susceptibila de a fi fraudata se ridica la 443,532 milioane de euro, la nivelul intregii UE, dintre care numai Romania a reclamat 405 milioane de euro.

Dintre raportorii romani, campioana absoluta este Departamentul de Lupta Antifrauda (DLAF). Institutia subordonata primului-ministru a fost condusa pana in aceasta primavara de actualul ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu. DLAF a desfasurat anul trecut, conform datelor furnizate de site-ul institutiei, 87 de controale, dintre care a finalizat 82. Consilierii DLAF au indicat 64 de posibile fraude, iar suma totala verificata s-a ridicat la 145 de milioane de euro.
Sumele foarte mari indicate de partea romana ca posibile fraude rezulta dintr-o smecherie menita sa atraga laudele OLAF si ale CE.

Laura Georgescu, consilier pentru relatia cu presa in cadrul DLAF, a declarat ca DNA este vinovata pentru faptul ca foarte putine sesizari se transforma in dosare penale. Ea a completat ca sesizarile DLAF nu sunt simple petitii, ci sunt intocmite in baza unor verificari amanuntite si pot constitui, potrivit legii, prin asimilare cu actele premergatoare, probe in procesul penal. In replica, Biroul de presa al DNA a precizat, intr-un comunicat, ca din confruntarea rezultatelor rapoartelor de constatare si a expertizelor de specialitate a reiesit ca, in unele cazuri, notele de control efectuate de DLAF si trimise la DNA nu au avut potential de valorificare din cauza ca au continut inadvertente sau date incomplete si nereale.

O astfel de nota trimisa de DLAF catre DNA indica o posibila frauda in cazul proiectului ISPA Valea Jiului-Danutoni, extinderea statiei de epurare a apelor uzate, faza biologica. Beneficiarii contractului de finantare, in valoare de peste 7 milioane de euro, au fost consortiul VA TECH WABAG Deutschland GmbH si Hidroconstructia. Fostul director al Hidroconstructia Iurie Druta a fost acuzat de consilierii DLAF ca ar fi comis doua infractiuni. In primul rand, societatea nu ar fi avut dreptul sa participe la licitatie, pentru ca ar fi avut datorii la bugetul Casei Nationale a Asigurarilor de Sanatate (CNAS). Aceste datorii apareau ca urmare a unei defectiuni a sistemului informatic al CNAS, defectiune remediata ulterior. Conducerea Hidroconstructia a incercat sa le ofere consilierilor DLAF veniti in inspectie ordinele de plata care ar fi dovedit ca societatea nu are datorii, dar acestia ar fi refuzat sa le ia in considerare.

O a doua acuza adusa de DLAF societatii era si mai grava: deturnare de fonduri. Inspectorii au constatat ca Hidroconstructia a folosit o parte a avansului pe proiect, de peste un milion de euro, pentru achitarea unui imprumut bancar. Conform contractului de finantare, societatea trebuia sa foloseasca acesti bani strict pentru organizarea de santier. Numai ca respectivul credit fusese contractat si folosit de Hidroconstructia tocmai pentru a achita costurile organizarii de santier necesare realizarii proiectului. Cu alte cuvinte, societatea a fost chiar mai harnica decat prevedea contractul si a decis sa execute lucrari in avans. Nici aceste argumente nu au fost luate in calcul de consilierii DLAF. In urma cercetarilor, procurorii DNA au constatat ca nu exista nici o infractiune in acest caz si au decis neinceperea urmaririi penale impotriva lui Iurie Druta.

Deranjul creat de inspectorii DLAF a avut insa si repercusiuni economice. Faptul ca au sesizat nu numai DNA, dar si OLAF, in legatura cu o frauda inchipuita, a condus la blocarea, timp de mai multe luni, cat a durat investigatia DNA, a restului de plata catre Hidroconstructia, de peste 2 milioane de euro. Aceasta pentru ca regulile de finantare din fondurile europene impun ca la orice suspiciune de frauda semnalata de o organizatie de profil finantatorul sa suspende platile pana la lamurirea situatiei.

DLAF este subordonat premierului si nu este parte a structurii judiciare, deci misiunea sa se reduce la a sesiza nereguli in ce priveste folosirea fondurilor europene. In cazul in care exista suspiciuni de frauda, trebuie sa anunte DNA sau alte Parchete.

Sursa: Cotidianul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *