Discrepante regionale la utilizarea banilor europeni

Solicitarile de fonduri europene au inregistrat diferente foarte mari de la o regiune la alta si de la un judet la altul, fiind influentate direct de nivelul dezvoltarii economice, dar si de interesul agentilor economici.

La prima vedere, SAPARD ar fi trebuit sa avantajeze judetele mai bogate, unde se gasesc mai usor bani pentru cofinantare. In realitate insa, judetele mai sarace au avut cea mai mare densitate de fonduri europene. Altfel spus, gradul de absorbtie este legat in primul rand de „puterea” spiritului de intreprinzator din zona respectiva.

Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) finanteaza prin Programul SAPARD 5.867 de proicte de investitii in agricultura si dezvoltarea infrastructurii rurale, in valoare totala de 6,31 miliarde de lei (circa 1,9 miliarde de euro). 4.689 proiecte beneficiaza de cofinantare Comisia Europeana-Guvern, iar celelalte proiecte (in valoare de circa un miliard de lei) s-au incadrat in asa-numitul ” SAPARD romanesc”, primind finantare de la bugetul de stat.

Solicitarile de fonduri europene au inregistrat diferente foarte mari de la o regiune la alta si de la un judet la altul, fiind influentate direct de nivelul dezvoltarii economice, dar si de interesul agentilor economici. Cu greu am putea vorbi insa despre o corelatie puternica intre gradul de dezvoltare economica si gradul de absorbtie.

Se constata ca judetele unde au fost realizate cele mai multe proiecte sunt judete bogate, precum Constanta, Timis, Iasi sau Mures (cu peste 200 de proiecte). Dar, in acelasi timp, daca tinem cont de populatie, aceste judete sunt devansate de judete mai sarace. Astfel, in Constanta revin doar patru proiecte la 10.000 de locuitori (283 la 715 mii locuitori), in timp ce in Tulcea media este de sase proiecte la 10.000 de locuitori (154 proiecte la 258 mii locuitori).

Iar potrivit statisticilor oficiale, PIB-ul pe locuitor in Tulcea, de 3440 euro, este numai 63% din media judetului Constanta (date pentru 2006). La fel de bine stau judetele Calarasi, Alba, Harghita. De altfel, aceste judete inregistreaza si cele mai mari medii de fonduri europene pe cap de locuitor – 588 lei in Calarasi, 538 lei in Alba si 514 lei in Harghita.

Judete la fel de sarace se gasesc insa si la celalalt capat al clasamentului. Astfel, Mehedinti (un judet care statistic, la PIB/locuitor, este chiar deasupra Tulcea) este pe ultimul loc la capitolul fonduri europene pe cap de locuitor – 104 lei. Urmeaza Arad – 173 lei, Dolj – 176 (judete mai instarite). in partea de jos a clasamentului se mai inscriu un judet modest din punct de vedere economic, Salaj – 206 lei/loc, dar si unul cu pretentii – Cluj, care nu a strans decat 209 lei/loc din fonduri europene.

In aceste conditii, nu se poate invoca lipsa de fonduri pentru cofinantare ca principal argument pentru o pozitie sau alta din clasament. Cofinantarea proprie (a intreprinzatorului/autoritatii locale) pentru un proiect inclus in SAPARD se ridca in general la 50% din valoarea proiectului.

Sunt insa domenii (precum masura 3.1 – investitii in exploatatii agricole, cu cel mai mare numar de proiecte contractate, peste 2000), unde unui tanar care promoveaza proiecte din zona montana, spre exemplu, i se cere o cofinantare de doar 35%.

Pentru aprobarea unui proiect, cofinantarea este un criteriu necesar, dar nu si suficient. La fel de imporanta este ca intreprinzatorul sa probeze eficienta proiectului respectiv, altfel spus sa probeze ca are spirit de intreprinzator.

Sursa: Adevarul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *