Fondurile acordate Ungariei de catre Uniunea Europeana: cheia progresului economic si social?

Ungaria ar putea primi de la Uniunea Europeana peste 25 de miliarde de euro, in urmatorii sapte ani. Oare aceasta suma de bani va reprezenta o binefacere sau un blestem pentru tara, oare programele respective se vor sprijini reciproc sau se vor desfiinta reciproc, care sunt sansele ca acesti bani veniti din partea Uniunii sa aduca dupa sine schimbarea economica si sociala mult asteptata.

Ungaria se afla in fata unui moment de alegere, care, intr-un anume fel, seamana cu dilema acelor tari care brusc s-au trezit cu un venit mult mai mare decat pana atunci. Totusi, de ce unele dintre aceste state reusesc sa profite in mod „inteligent” de aceste venituri, reusind sa aseze societatea pe o traiectorie de dezvoltare de perspectiva indelungata, si de ce alte state risipesc acel surplus de venit, de bogatie, pe niste investitii de prestigiu si pe consumul de lux al unei paturi inguste a societatii?

In opinia directorului general al institutului Tarki, Gyorgy Istvan Toth, cheia se afla in mentalitate. Dezvoltarile optimale pot fi imaginate stand la un birou, numai ca resursele existente vor ajunge pana la urma intr-un mediu social concret. Toth crede ca in momentul actual in Ungaria inca se mai discuta daca proiectele de dezvoltare si resursele legate de ele vor schimba sau nu sistemul institutional existent in prezent, sau daca nu cumva sistemul institutional actual va „supune” proiectul de dezvoltare. Ungaria are in spate un lung trecut paternalist, din cauza caruia dependenta de stat continua sa fie si in prezent foarte puternica, subliniaza directorul general de la Tarki.

De altfel, in opinia sa, aceasta dependenta este si factorul de risc cel mai puternic. Din aceasta perspectiva, oamenii sunt predispusi sa conceapa statul drept un urias buzunar, in care ei pot sa umble nestingheriti. Iar acesti oameni isi inchipuie ca aceeasi formula poate fi aplicata si in cazul Uniunii Europene. In plus, in cazul banilor veniti usor, nici cei din domeniul economic ungar nu prea reusesc sa se opuna presiunilor de lobby venite din diverse parti. Iar consecinta eventuala a unor asemenea atitudini ar putea fi ca programele de dezvoltare nu vor realiza o plusvaloare, ci vor fi utilizati pentru plata unor datorii existente.

Un alt pericol ce vine tot din trecutul paternalist consta in aceea ca factorii decizionali sunt dispusi sa creada despre sine ca ei detin piatra filozofala si cunosc mai bine decat agentii de pe piata unde anume pot fi utilizati cu mai mult folos banii primiti de la UE.

Va slabi oarecum si atentia contribuabilului ungur, odata cu intrarea in tara a unor mari resurse financiare: acesta va fi mai putin sever in a cere socoteala factorilor decizionali pe ce anume cheltuiesc banii publici, adunati din impozite. In asemenea situatii, constata directorul general de la Tarki, ar trebui ca veniturile in plus sa fie cheltuite pe lucruri care nu sunt cuprinse in bugetul de stat anual, iar statul ar trebui sa se serveasca de ele pentru a realiza obiective de dezvoltare pe termen lung.

Telurile cele mai importante ale programelor operative – dupa parerea cercetatorilor fenomenului – constau in cresterea ocuparii fortei de munca. Nu de cresterea cunostintelor de specialitate este nevoie, ci de imbunatatirea capacitatii de adaptare generala si de cresterea calitatii fortei de munca. Formarea viitorilor angajati trebuie sa inceapa cat mai de timpuriu. Solutia consta nu in sprijinirea perfectionarii oamenilor in cadrul intreprinderilor, a subliniat directorul general de la Tarki, care considera ca sprijinirea inovatiilor nu duce la cresterea ocuparii fortei de munca. Cercetatorii de la institutul Tarki sunt de parere ca in locul subventiilor individuale acordate firmelor, acest obiectiv ar fi slujit mult mai bine prin inlaturarea ingradirilor din fata cresterii investitiilor in afaceri.

Cresterea economica in sine nu duce la reducerea inegalitatii sociale, ba din contra, duce la cresterea inegalitatilor sociale pe termen scurt si mediu. Aceasta din cauza ca imbunatatirea competitivitatii avantajeaza forta de munca inalt calificata, care are totodata mai multe pretentii. Din acest motiv, directorul general al institutului Tarki contrazice si acele pareri potrivit carora in Ungaria ar exista o specializare „intelectuala” generala. Este putin probabila si reducerea inegalitatilor regionale, din cauza faptului ca banii destinati dezvoltarii regionale se vor duce acolo unde capacitatea de afirmare a intereselor este mai mare: in capitala tarii, in capitalele de judet, in orase mari. In acelasi timp, drept rezultat al dezvoltarii, produsul intern brut va creste mai mult si mai repede, ceea ce ar putea contribui la reducerea numarului si proportiei celor care traiesc in saracie absoluta.

Sursa: Camera de Comert si Industrie Bucuresti

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *