Edilii orasului nu au reusit sa atraga pana acum niciun euro nerambursabil pentru vreun proiect important. Mai grav: nici sperante ca va atrage prea curand nu sunt. Intentiile verbale importante nu au pana acum nici macar studii de fezabilitate. In tara sunt orase care asteapta deja sa vina zecile de milioane de euro gratuite, avand depuse proiectele. Principiul fondurilor structurale este „primul venit, primul servit”.
Multe orase din tara au beneficiat din plin si de fondurile de preaderare, capitol la care Iasul a fost iarasi pe dinafara. Primarul Gheorghe Nichita prefera insa sa cheltuiasca bani grei din imprumuturi la banci facute pe 28 de ani, dar pe care ii poate cheltui absolut cum vrea el.
Ca si in cazul fondurilor de preaderare, autoritatile locale iesene au pierdut din nou startul pentru atragerea de fonduri europene nerambursabile, desi am intrat in UE de noua luni. Pana acum, primarul Gheorghe Nichita nu se poate lauda decat cu promisiuni de fonduri europene pentru proiectele majore ale Iasului. Nici inainte de integrare, si nici dupa Primaria nu a obtinut inca o finantare pentru un proiect important.
Acum, finantarea prin fondurile structurale a fost deschisa inca de pe 10 septembrie pe Axa I (proiecte care vizeaza reabilitarea si modernizarea infrastructurii rutiere), dar municipalitatea nu are documentatia necesara intrarii in competitie. Alte localitati din tara au depus deja proiecte ce vizeaza finantari imense.
La Iasi, inca se lucreaza la studiile de fezabilitate, o faza mult prea incipienta pentru obtinerea prea curand a fondurilor nerambursabile. Optimisti, sefii Primariei sustin ca documentatia va fi gata intr-un termen record: doua saptamani. In luna noiembrie ar urma sa se porneasca procedurile pentru finantarea altui domeniu: Axa II – regenerare urbana. Si aici stam prost.
Municipalitatea planuieste sa solicite finantare pentru un proiect de regenerare urbana a zonei Cuza Voda. Insa nu sunt inca pregatite documentatiile minime necesare. In aceste conditii, primul an de la aderarea la UE pare sa fi trecut degeaba pentru Iasi.
Strazile din municipiu au nevoie de sume uriase pentru a fi reabilitate. Un procent de peste 90% din arterele iesene au depasit durata de viata. Municipalitatea pare insa a prefera sa le modernizeze cu bani imprumutati, care trebuie rambursati de la bugetul local, decat sa obtina bani nerambursabili. Angajatii Primariei lucreaza inca la documentatii, in timp ce alte autoritati au depus de mult cererile de finantare.
Conform site-ului Ministerului Dezvoltarii, cereri de finantare din intreaga tara au inceput deja sa fie depuse. Consiliul Judetean Timis a depus, de exemplu, documentatii pentru modernizarea a 24 km de drumuri, iar CJ Harghita pentru 29 km de drum. Reprezentantii ministerului sustin ca cererile depuse pana acum vor avea contracte de finantare pana la sfarsitul acestui an. Cu cat documentatiile sunt depuse mai tarziu, cu atat scade si posibilitatea de a obtine sume nerambursabile, intrucat alocarea fondurilor se face pe principiul „primul venit, primul servit”.
Pe fondurile structurale, municipalitatea nu ar trebui sa suporte de la bugetul local decit 2% din valoarea proiectului finantat. Restul ar urma sa fie cofinantat de Guvern cu 13% si de UE cu 85%.
Municipalitatea nu este in grafic nici pentru un al doilea domeniu care ar urma sa se lanseze in luna noiembrie: Axa II – regenerare urbana. Sefii Primariei intentioneaza sa solicite finantare nerambursabila pentru reabilitarea strazii Cuza Voda. Inca de la inceputul mandatului de primar, Nichita vorbeste de regenerarea urbana a acestei strazi istorice. In 2005 se anunta ca o mare realizare semnarea unui parteneriat cu experti din Marea Britanie. Sefii Primariei au vizitat chiar si cateva orase din aceasta tara. Pe hartie nu au fost puse decat impresiile. In acest an a venit si un expert din Germania, dar cu aceleasi rezultate.
Municipalitatea ieseana a ratat si alte posibilitati de obtinere a fondurilor europene, de care au beneficiat alte orase din tara. Programele de preaderare au trecut pe aici fara a lasa sume importante pentru ieseni. Astfel, in timp ce Bacaul a obtinut in 2005 fonduri europene nerambursabile de 15 milioane euro pentru construirea unui depozit ecologic, la Iasi acelasi tip de proiect intra in dispute politice, pierzand finantarea UE.
Un alt exemplu ales la intamplare din lista: in noiembrie 2005, Lugojul a obtinut fonduri nerambursabile de 17,8 milioane euro pentru construirea unei sosele de centura. La Primaria Iasi, insa, fondurile nerambursabile consistente au lipsit cu desavarsire.
Pe de alta parte, autoritatile din mediul rural, sustinute de reprezentantii Consiliului Judetean, au depus in ultimii sase ani sute de proiecte pentru a accesa fonduri europene de preaderare.
Autoritatile locale au putut depune proiecte si accesa fonduri pe diverse programe ca Phare CES, Phare CBC, dar si RICOP, derulat incepand cu 2001. Numai prin programul RICOP au fost implementate opt proiecte evaluate la aproximativ doua milioane de euro. Fondurile au fost folosite pentru reabilitarea mai multor drumuri comunale din Birnova si Aroneanu, a fost realizat un pod in Mosna si un altul din Cucuteni a fost reabilitat.
Tot cu fonduri europene a fost reabilitat si DJ 282H, intre Vladeni de Andrieseni, proiect estimat la aproximativ 350.000 de euro.