Doua reclame pe care Remes nu le-a vazut

In prezent, se deruleaza simultan doua campanii care incearca sa combata coruptia in randul functionarilor publici. Doua campanii de comunicare incearca sa-i descurajeze pe romani ca sa mai mearga cu „plicul” la functionarii publici. Cele doua proiecte distincte, cu abordari diferite, sunt finantate din fonduri PHARE si au un buget total de 2 milioane de euro.

Coincidenta a facut ca „Prima spaga” sa se suprapuna cu derularea campaniei „Fara spaga”. „Sunt doua initiative distincte care, datorita lantului procedural caracteristic fiecarei finantari europene, au ajuns sa se suprapuna ca perioada de implementare”, explica Radu Mateescu, presedinte executiv al Fundatiei Concept.

Proiectul „Prima spaga” a fost depus in octombrie 2005, fiind aprobat abia in 2006. Proiectul „Fara spaga” are drept beneficiar Ministerul Justitiei, care a beneficiat de asistenta tehnica din partea consortiului international condus de Ramboll Management, din care face parte si Fundatia Concept. „Asistenta tehnica este finantata in acest caz de Uniunea Europeana pe baza unei licitatii internationale”, precizeaza Mateescu.

Campania „Prima spaga” a fost realizata de agentia de publicitate Headvertising. Bugetul acesteia este de 148.800 de euro si are ca obiectiv principal „starnirea unei dezbateri sincere despre „spaga”, chiar in randul tinerilor care vor fi expusi cel mai mult la tentatia ei”, explica Serban Alexandrescu, director de creatie la Headvertising.

Site-ul realizat pentru aceasta campanie este promovat pe televiziune, radio si pe bannere de internet. Acesta are un rol informativ pentru ca prezinta prevederile legale si deontologice referitoare in cazul celor care primesc spaga. Site-ul va mai fi promovat si cu ajutorul brosurilor si „fluturasilor”.

Despre ideea centrala a campaniei, Vlad Lazar, copywriter la Headvertising, spunem ca „nu am vrut sa spunem „nu lua spaga!” sau „daca iei spaga, ajungi la puscarie”, pentru ca ar fi fost fie un simplu truism, fie un mesaj moralist sau neconvingator”.

Creativii agentiei au propus dezvoltarea unui site pe care „discutiile sa fie atat de libere, incat tinerii sa poata, daca vor, chiar sa apere spaga. in speranta ca asa vor ajunge ei singuri la concluzia ca „spaga e rea”. Pentru ca noi credem ca o discutie sincera e mai buna decat o mie de predici furibunde”, subliniaza Vlad Lazar.

Proiectul „Fara spaga” este dezvoltat de agentia de publicitate CAP si are trei etape de comunicare. Prima etapa presupune lansarea unei campanii cu mesajul „spaga te saraceste, iar pe ei ii imbogateste”. Aceasta contine o serie de spoturi tv in care doua personaje, functionari publici, multumesc oamenilor care le-au dat spaga.

A doua etapa va avea drept idee centrala refuzul spagii. De aceasta data, actorii sunt simpli cetateni. „Oameni in varsta, saraci, incearca sa-i convinga pe telespectatori sa nu mai dea spaga pentru ca asta inseamna condamnarea lor la moarte. Suna pompos, dar este omenesc, emotionant si adevarat”, spune Costin Popescu, director de creatie CAP.

Cea de-a treia etapa se va derula cu mesajul: marii corupti au fost si ei mici. „Este exact genul de target scarbit de prea multe campanii impotriva coruptiei, care striga „Mai bine i-ati prinde pe aia mari, pe rechini!”, dar care dau in continuare spagi la medici si functionari fara sa constientizeze vina lor in cultivarea si propagarea coruptiei de la mic la mare”, explica Costin Popescu. La aceasta campanie, agentia CAP a lucrat aproximativ un an.

In ceea ce priveste efectele campaniilor, este dificil de facut pronosticuri pentru ca, desi „Fara spaga” are cinci spoturi, cu greu isi vor face acestea loc, in regim de gratuitate, in calupurile publicitare ale televiziunilor (fiind o campanie de informare).

Acestea sunt suprasaturate de reclamele comerciale. „Cred ca aceasta campanie ar avea efect daca ar fi cat de cat vizibila. Dar asta nu se va intampla pentru ca televiziunile nu au spatiu pentru reclamele platite d-apoi pentru cele sociale”, comenteaza Costin Popescu.

Serban Alexandrescu spera ca „Prima spaga” va avea succes, dar impactul depinde de canalele de comunicare: „Noi credem ca mesajul este foarte potrivit si eficient, insa am vrea ca el sa fie proiectat cu o forta suficienta in media”.

In ceea ce priveste evaluarea campaniilor, Radu Mateescu declara ca exista bugete speciale dedicate pentru aceste cercetari conform cerintelor si regulamentelor finantatorilor: „Evaluarea se va face in ultima luna a fiecarui proiect. Din cauza obligativitatii efectuarii cheltuielilor in perioada de eligibilitate a proiectelor, evaluarea nu se poate face la un interval de cateva luni dupa terminarea campaniilor”.

Cele doua campanii au avut bugete consistente si au fost realizate de agentii de publicitate cunoscute, lucru ce reprezinta un atu. insa exista riscul ca aceste campanii sa nu „loveasca” publicul pentru ca, avand regim de „informare” (cum aminteam mai sus), nu vor putea sa patrunda, la ore de mare audienta, in calupurile publicitare, in acest sezon aglomerat.

Campania „Prima spaga”

Obiective: Incurajarea reactiei de respingere a coruptiei din partea viitorilor profesionisti din domeniile indentificate cu fenomenul coruptiei.

Public-tinta: Populatia tanara din mediul urban, cu varste cuprinsa intre 18 si 30 de ani

Finantator: UE prin Programul PHARE Societatea Civila 2004 si Trust For Civil Society in Central&Eastern Europe

Initiatori: Fundatia Concept si Transparency international Romania

Buget: 148.800 de euro

Campania: „Fara spaga”

Obiective: Incurajarea reactiei de respingere a coruptiei, responsabilizarea cetatenilor, cresterea credibilitatii actiunilor anticoruptie si a increderii in institutiile publice.

Public-tinta: Populatia cu varsta de peste 15 ani, institutii publice, institutii judiciare, ONG, companii si asociatii ale sectorului de afaceri, scoli si universitati, spitale.

Finantator: UE, programul EuropeAid

Initiatori: Ministerul Justitiei

Buget: 1.600.000 de euro

Sursa: adevarul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *