Piscicultura poate deveni afacerea anului 2008

Potentialul baltilor romanesti este de aproape 10 ori mai mare decat productia actuala de peste, iar cererea creste continuu, de la an la an. In Romania exista bazine piscicole amenajate in suprafata de aproximativ 64.000 de hectare, la care se adauga 100.000 ha de bazine naturale, de unde s-ar putea „extrage” anual 60.000 de tone de peste.

Acest potential poate fi fructificat mult mai bine daca fermele piscicole si proprietarii de balti s-ar orienta si catre investitiile in turism, mai ales in zonele colinare.

Pe langa productia efectiva de peste, zonele din preajma luciului de apa prezinta si un potential turistic deosebit, in sensul ca aici se pot organiza croaziere pe apa si sesiuni de pescuit sportiv-recreativ. Cine va avea inspiratia sa fructifice toate aceste atuuri va avea numai de castigat, mai ales ca valoarea terenurilor astfel amenajate creste exponential daca se investeste corespunzator in acest sens.

Cu atat mai mult cu cat cererea pe piata romaneasca a pestelui creste exponential, iar turistii straini apreciaza in mod deosebit sejururile la pensiuni dotate si cu facilitati pentru pescuit.
Fermele familiale (numite si „de interventie”) trebuie asistate din partea statului cu subventii „atat pe suprafata, cat si pe produs”, iar – spre deosebire de fermele de profit, organizate ca societati comerciale – cele familiale pot accesa si fonduri europene.

Proprietarii pot fi incurajati sa investeasca si in turism, pentru a-si dezvolta afacerile.

Potrivit datelor furnizate de conducerea CNAFP, in Romania se recolteaza aproximativ 7.250 tone de peste, cele mai apreciate specii fiind crapul si pastravul. Recolta de crap este de 2.000 de tone anual, insa consumul ajunge la 4.000 de tone (ceea ce inseamna ca restul se aduce din import), iar cererea e intr-o continua crestere.

Si in cazul pastravului, recolta anuala este de aproximativ 2.000 de tone, iar cererea (consumul) s-a dublat in ultimii cinci ani, ajungand la 4.500 de tone. Celelalte specii fac parte din categoria fitofag, respectiv sangerul, novacul, cosasul si scoicarul – care inregistreaza, la randul lor, o cerere inca destul de mare.

Pentru rezolvarea tuturor problemelor care impiedica dezvoltarea pietei romanesti a pestelui pana la potentialul sau real, CNAFP propune, intre altele: asigurarea accesului pe lacurile si raurile interioare, pe baza de permis; turistii si alte persoane interesate sa dobandeasca dreptul de pescuit pe baza unei roviniete; proprietarii de balti sa nu mai plateasca apa pe care o utilizeaza in bazinele populate cu peste; crearea de unitati special amenajate („parcari zonale”) in care pestele viu sa fie adus de crescator si preluat, in mod organizat, de distribuitori; incurajarea constituirii de ferme pentru speciile valoroase de peste; plata unei „redevente uniforme”, calculata in functie de zona geografica unde este situata ferma si de potentialul productiv al acesteia.

La nivelul producatorului/crescatorului de peste, pretul de livrare nu depaseste 70 lei/kilogram, dar in magazinele specializate se ajunge si la preturi de trei ori mai mari. Acest fenomen este posibil deoarece „in Romania nu sunt amenajate acele „parcari zonale”, depozite acvatice unde crescatorii pot sa aduca pestele viu, iar cumparatorii pot sa si-l aleaga, inclusiv pe specii.

Sursa: Adevarul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *