Crapa SAPARD-ul in Moldava

Euforia aderarii la UE incepe sa ne treaca si apar primele necazuri. Zeci de firme si consilii locale din Moldova a pierdut fondurile promise de la UE, in cadrul in cadrul programului SAPARD.

Cu banii respectivi s-ar fi putut construi pensiuni, drumuri sau ar fi fost modernizate ferme si abatoare, conform proiectelor depuse la sediul Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) Iasi – fostul SAPARD. Pentru ca nu au respectat termenele impuse prin contract, 72 de firme si alte cateva consilii locale s-au vazut nevoite sa renunte la ideea de a-si finanta investitiile cu bani europeni. „In proportie de 90 la suta, proiectele au fost reziliate in anul 2007”, a declarat Eugen Ticau, directorul APDRP Iasi.

Agentii economici spun ca principalul motiv pentru care au pierdut finantarea prin programul SAPARD il reprezinta rigiditatea bancilor. „Cazurile in care intreprinzatorii privati n-au respectat proiectul sunt putine. Mai numeroase sunt situatiile in care firmele nu au obtinut creditele de cofinantare de la banci, desi acestea le-au dat in prealabil o scrisoare de confort. Aceasta ar fi trebuit sa reprezinte confirmarea faptului ca firmele respective vor primi creditele solicitate. Ne-a incurcat acest lucru, pentru ca, fiind pe sfarsit de program, nu am avut liste de asteptare si ar putea fi fonduri pe care nu le vom consuma”, este de parere Eugen Ticau.

Cele mai multe proiecte au fost retrase inca din prima etapa, cand inca nu se cheltuise niciun leu. Sunt insa si cazuri in care beneficiarii vor trebui sa restituie banii primiti prin SAPARD, pentru ca nu au finalizat proiectele. Printre firmele care se afla in aceasta situatie se numara Dalba Tech SRL Iasi, Voiajorul SRL Neamt si Pancorma SRL Suceava. „In cazul firmei Dalba Tech, care se ocupa cu cresterea melcilor, reprezentantii acesteia nu au mai depus documentele pentru ultima transa de plata. Nu aveau practic documente justificative pentru lucrarile efectuate in aceasta etapa, iar acum au un debit de 4.753 de lei”, a declarat Doru Manolescu, sef serviciu plati in cadrul APRDP Iasi.

Cei mai multi bani au insa de restituit consiliile locale din mai multe comune. Este cazul primariilor din Popricani si Vladeni, din Iasi sau a consiliului local Ceahlau, din Neamt. Fiecare dintre acestea va trebui sa scoata din buget cate 3,3 sau 3,4 milioane de lei. „Noua ni se imputa faptul ca nu am dus proiectul la bun sfarsit, dar nu este vina noastra, ci a firmei constructoare. Proiectul a avut mai multe etape si probleme au aparut la realizarea drumului. SAPARD a facut receptia pentru fiecare etapa din constructia drumului si banii au venit in continuare. Numai la sfarsit ni s-a reprosat ca drumul este de proasta calitate si ca trebuie sa dam banii inapoi”, ne-a declarat Gheorghe Tanase, viceprimarul orasului Vladeni. El acuza si faptul ca acum trebuie sa restituie cateva miliarde de lei vechi si pentru alte proiecte, precum aductiunea de apa, unde nu au fost necazuri. „Am facut deja contestatie si, pentru ca mai avem in cont cinci miliarde de lei vechi, speram sa rezolvam problema in primavara”, sustine Gheorghe Tanase.

Potrivit acestuia, in primavara va fi turnat un strat subtire de asfalt peste drumul facut de firma Castrum Corporation, din Negresti-Oas. Viceprimarul recunoaste ca lucrarea a fost facuta in bataie de joc. „Au turnat smoala iarna si un asa zis asfalt care nu rezista nici macar un an. Dovada si gropile care au aparut deja. Cand i-am sunat sa le cerem socoteala, ne-au raspuns in bataie de joc: Am facut drum de cati bani ne-ati dat!”, spune Tanase. De altfel, firma din Oas nu este la prima abatere, aceleasi probleme cu drumul avand si locuitorii din Popricani. Oficialul din Vladeni va incerca sa dreaga lucrurile pe ultima suta de metri. Peste trei – patru luni, vor fi executate noi lucrari, in valoare de 4,5 miliarde de lei vechi, prin care se va turna un nou strat de asfalt peste drumul facut de Castrum Corporation. „Sper ca oamenii din comuna sa nu sufere timp de 20 de ani, doar ca sa restituim SAPARD-ului valoarea proiectului”, completeaza Gheorghe Tanase.

In cazul firmelor, cele mai multe intelegeri au fost reziliate in judetul Suceava, 21 de intreprinzatori fiind pusi in situatia de a pierde finantarile. De altfel, sucevenii sunt si primii in ceea ce priveste numarul de proiecte depuse la sediul APRDP. Cele mai multe initiative taiate de pe lista de acordare a sprijinului european vizeaza masura 3.4. – dezvoltare si diversificare a activitatilor economice. Urmatorul judet in care au fost reziliate cele mai multe proiecte este Iasul, cu 16 idei de finantare pierdute. Nici botosanenii nu sunt departe, cu 13 proiecte reziliate, urmati de bacauani, cu 11 proiecte. La polul opus se situeaza judetele Neamt si Vaslui, cu cate cinci, respectiv sase contracte care au pierdut finantarea pe care au primit-o de la UE.

Sursa: Jurnalul de Est

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *