Primul an in UE, niciun euro atras

Primul an in „clubul celor 27” a costat scump Romania si nici nu a adus niciun fel de beneficii de natura financiara, cand vine vorba despre atragerea de fonduri structurale. Aderarea a facut din Romania un contribuitor net la bugetul UE, in primul an fiind varsate in vistieria UE 1,1 miliarde de euro, fara sa fie atras insa niciun euro din fondurile de post aderare alocate. Oficialii romani sustin ca nici alte state nu au consumat in primul an alocatia oferita de comunitatea europeana si ca banii, chiar daca intarzie, vor ajunge la beneficiarii romani.

„In 2004, nici celelalte state nu au folosit banii pusi la dispozitie de UE. Exista niste proceduri de durata care nu pot fi depasite, care sa conduca la punerea la punct a sistemului pentru atragerea fondurilor. Noi avem deja cateva programe lansate si cred ca in aceasta saptamana vom aproba primele proiecte pe Programul Operational Regional (POR). Sunt ramaneri in urma pe anumite zone, dar pana la urma banii vor fi pusi la dispozitia beneficiarilor”, a declarat Constantin Apostol, directorul Agentiei de Dezvoltare a Regiunii de Nord-Est (ADRNE). El spune, ca in cadrul Axei 2, privind infrastructura rutiera, sunt deja depuse 28 de proiecte din cele sase judete ale regiunii nord-est. „Valoarea acestora este de aproximativ 200 milioane de euro, peste alocatia oferita pentru regiunea nord-est, stabilita la 143 milioane de euro pentru perioada 2007-2013”, a adaugat Constantin Apostol.

Cele mai mari ramaneri in urma sunt la Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR), care nu este inca aprobat de catre Bruxelles si prin care se aloca 40 la suta din valoarea totala a fondurilor de postaderare. Oficialii nostri nu se arata nici asa ingrijorati, chiar daca optimismul lor nu s-a dovedit indreptatit pana in prezent, cand aprobarea de la Comisia Europeana a programului a tot fost amanata. „Pe 15 februarie va fi aprobat PNDR si imediat vom tipari Ghidul Solicitantului. Nu vor fi intarzieri, pentru ca oamenii au invatat sa faca proiecte si va fi o explozie de solicitanti. Ca sa recuperam o parte din decalaje, am facut deja preverificari pe studii de fezabilitate sau am completat cu solicitantii cereri de finantare”, spune Eugen Ticau, directorul Agentiei de Plati si Dezvoltare Rurala (APDR) Iasi.

Reprezentantii firmelor de consultanta spun ca banii nu se vor pierde, dar ca orice intarziere in demararea programelor sporeste efortul in atragerea lor. „Vor fi mai multi bani de cheltuit intr-o perioada mai scurta de timp, ceea ce creste in primul rand efortul celor care evalueaza”, spune Corneliu Popa, directorul firmei de consultanta Karacter. Problema mai grava este ca programele par a fi facute tot pentru firmele bogate. „Eu am spus si la minister si o repet cu orice ocazie: asa cum sunt construite, fondurile sunt pentru oamenii cu bani. Este cvasi-imposibil pentru cineva fara posibilitati sa acceseze aceste fonduri. Sumele necesare pentru demararea unei investitii profitabile sunt de ordinul sutelor de mii de euro, iar sumele care trebuie aduse de beneficiar sunt foarte ridicate”, ne-a declarat Corneliu Popa. El spune ca exista ideea lansarii unui fond de garantare, dar crede ca si in aceasta situatie, vor exista dificultati create beneficiarilor de catre banci. „Si la programele anterioare am avut probleme. Bancile au emis scrisoare de confort potentialilor beneficiari si ulterior au refuzat sa le mai acorde finantare, sub pretextul lipsei garantiilor. Daca ar fi fost sa le acorde imprumutul cu dobanda bancii, nu ar mai fi fost probleme”, spune managerul firmei Karacter. Situatie este confirmata in termeni chiar mai duri chiar si de catre oficialii din cadrul agentiilor de plati. „Banca este o institutie camatareasca, nu o intereseaza ca ai o investitie profitabila, ci conteaza numai profitul lor”, spune Eugen Ticau, care confirma si el incurcaturile create de banci cu scrisorile de confort.

Chiar daca exista intarzieri, UE a prevazut termene rezonabile pentru atragerea lor, dupa anumite reguli. „n” este anul angajamentului, n+3 este anul pana la sfarsitul caruia fondurile angajate in anul „n” trebuie cheltuite. Sumele necheltuite in intervalul mentionat se pierd. In perioada 2007-2010 se aplica regula n+3, iar in perioada 2011-2013, regula n+2. „Pentru regula n+3, banii din anul doi se reporteaza. Pentru perioada 2007 – 2009, se vor face plati chiar si pana in 2011”, explica dl Constantin Apostol.

Romania va plati, in 2008, la bugetul Uniunii Europene 1,33 miliarde de euro, potrivit datelor furnizate de Ministerul Economiei si Finantelor (MEF), dupa ce anul trecut am virat catre Bruxelles 1,2 miliarde de euro. Suma cu care contribuie fiecare stat este calculata, in principal, pe baza veniturilor realizate din taxa pe valoarea adaugata de bugetul national in anul precedent. In perioada 2007-2013, Comisia Europeana va aloca Romaniei 19,67 miliarde euro din fondurile structurale si de coeziune, plus alte 13 miliarde pentru agricultura. Practic, in fiecare zi Romania va trebui sa absoarba in jur de 8 milioane de euro, inclusiv sambata si duminica.

Sursa: Evenimentul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *