Cresterea rezervelor minime obligatorii in urma sedintei BNR din data de 4 februarie, este posibila dar ar fi ineficienta in sensul descurajarii creditarii si indirect a consumului.
Desi estimeaza ca banca centrala nu va urca dintr-o data dobanda cheie cu un punct procentual, de la 8% in prezent, majoritatea expertilor considera ca acesta ar fi nivelul optim in conditiile actuale din piata, desi unii prognozeaza majorarea graduala, cu cate 0,5 puncte in doua etape succesive, in timp ce altii pledeaza pentru aducerea dobanzii de politica monetara la cel putin 8,75% inca din 4 februarie.
„In conditiile in care presiunile inflationiste sunt mari si tinand cont de comentariile guvernatorului bancii centrale si de scaderea perspectivei de rating de catre Fitch, e posibil sa vedem chiar o majorare cu 1% a dobanzii de politica monetara”, a declarat economistul sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru.
Economistul sef al Bancii Comerciale Romane (BCR), Lucian Anghel, considera ca eventuala majorare ar putea fi chiar cu 0,75 puncte, avand in vedere estimarile pesimiste pe care institutiile economice internationale si agentiile de rating le-au enuntat recent. In cazul in care BNR va decide sa urce dobanda cheie, masura s-ar reflecta intr-un interval destul de scurt in majorarea dobanzilor la credite si depozite.
Fitch Ratings, care a coborat, joi, perspectiva de rating a datoriei pe termen lung a Romaniei de la stabila la negativa, prognozeaza ca deficitul de cont curent se va largi, in acest an, pana la 17,5% din produsul intern brut, fata de un nivel de aproximativ 14% din PIB la sfarsitul anului trecut.
Economistul ABN Amro Bank, Catalina Constantinescu, apreciaza chiar ca o crestere cu doar 0,5% a dobanzii pe 4 februarie ar fi ineficienta si se asteapta la o urcare cu 0,75%. „Consider ca o rata a dobanzii de 9% ar fi mai adecvata, tinand cont si de evolutia cursului de schimb. Cu toate acestea, dupa felul in care actioneaza de obicei banca centrala, cred ca vor evita sa aplice in mod direct o majorare cu 1%”, a mai explicat Constantinescu.
„Presiunile sunt in continuare de crestere a ratei dobinzii, dar cred ca BNR va opta pentru o urcare graduala”, a explicat Ciprian Dascalu, trader al Millennium Bank Romania. In privinta unei eventuale modificari a nivelului rezervelor minime obligatorii, parerile din piata sunt impartite.
Unii analisti sustin ca o crestere a rezervelor minime obligatorii ar fi ineficienta in prezent si ar putea chiar sa puna presiuni asupra monedei nationale, in sensul deprecierii acesteia. „O crestere a rezervelor ar duce si la urcarea costului la care bancile locale se imprumuta in euro, ceea ce ar pune presiuni pe leu”, a spus traderul Millennium Bank, Ciprian Dascalu.
Ella Kallai, economist sef al Alpha Bank Romania, considera ca este putin probabil ca banca centrala sa modifice rezervele minime obligatorii, dar nu exclude posibilitatea ca aceasta sa creasca „putin dobanzile pentru rezervele minime obligatorii in lei si sa le scada pe cele pentru rezervele in valuta”. „Rezervele sunt deja la un nivel ridicat fata de alte state europene si o eventuala urcare in acest moment nu ar reusi sa limiteze avansul creditelor in valuta, mai ales deoarece exista deja posibilitatea de creditare direct de la bancile straine”, considera Rozalia Pal, senior economist al Unicredit Tiriac Bank.
Economistul ABN Amro, Catalina Constantinescu, sustine ca tot dobanda de politica monetara ramane cel mai eficient instrument pentru descurajarea consumului excesiv. „In creditul neguvernamental, ponderea creditelor in lei si cea a creditelor in valuta este aproximativ egala, iar dintre creditele acordate in valuta, 30% sunt de consum, restul de 20% sunt imprumuturi ipotecare, deci masurile de limitare a consumului prin descurajarea creditelor in valuta nu ar fi atat de eficiente”, a explicat Constantinescu.
Pe de alta parte, presedintele Chartered Financial Analyst (CFA), Dragos Cabat, considera ca BNR ar putea creste rezervele minime obligatorii la 50% din depozitele in valuta, de la 40% in prezent si la 30% din depozitele in lei, de la nivelul actual de 20%.
Lucian Anghel nu exclude posibilitatea ca banca centrala sa ia si alte masuri, de ordin administrativ, pentru a controla inflatia, in afara metodelor prin care BNR intervine de obicei – modificarea dobanzii cheie, operatiunile de sterilizare sau chiar interventiile pe piata valutara. „Daca avem in vedere numai creditele exotice, care au reprezentat un sfert din cresterea soldului de anul trecut, nu putem exclude restrictii importante care ar putea fi impuse in perioada urmatoare. Pot fi masuri precum cresterea rezervelor minime obligatorii sau pot fi si alte masuri. Cert este ca bancherii nu vor fi fericiti”, a mai spus Anghel.
Guvernatorul Mugur Isarescu, a declarat, recent, ca banca centrala se lupta „cu sabii de otel” pentru atingerea tintei de inflatie, insa masurile pe care le va impune in acest scop nu vor fi placute si ar putea fi resimtite ca restrictii majore. Bancile din Romania s-au plans, in repetate randuri, de masurile aspre ale bancii centrale, precum nivelul ridicat al rezervelor minime obligatorii, de 40% din depozitele in valuta si de 20% din cele in lei.
O solutie prin care bancile subsidiare ale grupurilor straine evita partial plafonul impus de BNR pentru rezervele minime obligatorii este „exportarea” unei parti a creditelor in valuta catre bancile-mama. Analistii considera ca BNR nu mai poate interveni pentru a limita acest tip de externalizare a creditelor, deoarece acest lucru ar incalca angajamentele de libera circulatie a capitalului, pe care Romania si le-a asumat odata cu aderarea la Uniunea Europeana.
La sfarsitul anului trecut, inflatia anuala a ajuns la 6,57%, alimentata de scumpirea alimentelor dupa seceta din vara si de cresterea pretului petrolului. Deficitul de cont curent s-a adancit, de asemenea, pana la peste 14% din produsul intern brut si, cel mai probabil, va continua sa se largeasca, dupa estimarile pietei.
In aceste conditii, increderea investitorilor straini in piata romaneasca a scazut semnificativ, determinind caderea principalilor indici bursieri si deprecierea monedei nationale. Leul a cazut, pe 24 ianuarie, la minimumul ultimilor trei ani, de 3,7695 lei/euro, o depreciere cu 4,4% fata de ultima cotatie din anul trecut, de 3,6102 lei/euro.