Indiferenta pentru fondurile ISPA

Uniunea Europeana a alocat doua miliarde de euro Romaniei in cadrul programului ISPA. Sumele ar fi trebuit sa fie cheltuite pentru proiecte mari de infrastructura: drumuri, retele de alimentare cu apa si retele de canalizare. Deadline-ul pentru cheltuirea banilor este 2010. Pana acum, desi au trecut sapte ani de la semnarea primelor memorandumuri de finantare, rezultatele sunt modeste. Romania n-a reusit sa cheltuiasca nici macar o treime din banii europeni alocati marilor proiecte de infrastructura.

Din totalul de 2,3 miliarde de euro cat insumeaza contractele semnate, s-au facut plati de doar 768 milioane de euro. Adica mai putin de o treime. Iar din cele 200 de proiecte contractate, doar zece au fost finalizate, urmand sa ajunga la 37 pana la sfarsitul anului.

In ciuda faptului ca este nevoie de investitii in utilitati si ca banii sunt dati gratis de Uniunea Europeana, se pare ca autoritatilor le lipseste abilitatea de
a-i cheltui.

In majoritatea cazurilor de intarziere in cheltuirea banilor, se invoca una din doua justificari: ori contractul a fost semnat recent, la ani buni de la semnarea memorandumului de finantare cu Uniunea Europeana, ori firma care a castigat licitatia nu a executat lucrarile.

Povesti de succes exista, dar nu sunt numeroase, raportand la numarul total de proiecte contractate.

Orasul Piatra Neamt s-a ales cu un sistem de gestionare a deseurilor, cu o noua groapa de gunoi si cu o statie de compostare. Lucrarile au inceput la sfarsitul lui 2003 si s-au finalizat doi ani mai tarziu. Valoarea totala a proiectui a fost de circa 15,5 milioane de euro.

In Constanta, din patru proiecte de gestiune a apelor, doua se apropie de finalizare: conductele de descarcare in mare a apelor uzate de la Constanta Nord si Eforie Sud si statia de pompare si canalizare. Cele doua proiecte au o valoare cumulata de peste 35 de milioane de euro.

Insa autoritatile din Constanta s-au confruntat si cu probleme. Lucrarile la statia de epurare din Eforie Sud au fost castigate de un consortiu format din doua firme: Themeliodomi si Passavant. Firma Themeliodomi, n-a mai putut continua lucrarile si, pana la urma, acestea vor fi terminate de partenerul din consortiu – Passavant.

Alt constructor renumit pentru tepele date in programele ISPA este Termomeccanica Ecologia (TME), din Italia. TME a castigat doua licitatii – pentru statiile de epurare de la Braila si Craiova. La Craiova, autoritatile au avut nevoie de trei ani pentru a rezilia contractul, iar la Braila, de un an si jumatate. La Craiova TME, n-a montat decat gardul si panoul pentru a arata ca acolo sunt investiti bani europeni. A incasat insa un avans de 7 milioane de euro, din cele 24,5 milioane pentru intregul proiect. Suma a fost recuperata din garantia de buna executie. In octombrie 2007, s-a semnat un nou contract cu firma turceasca Yapi, insa lucrarile n-au inceput inca.

In cazul statiei de epurare de la Pascani, contractul a fost semnat cu firma israeliana Tahal, in noiembrie 2004. Pretul mic oferit, 6,3 milioane de euro, a permis castigarea licitatiei. Insa, israelienii n-au demarat lucrarile, invocand faptul ca pe terenul oferit de primarie sunt obuze din timpul razboiului si ca exista riscul unei explozii. Reprezentantii ministerului de finante sustin insa ca oferta financiara a Tahal era una de „dumping”, sub costuri, si firma n-a vrut sa lucreze in pierdere. Lucrarile au fost reluate cu alte firme.

10 proiecte finantate din fonduri ISPA au fost finalizate pana in prezent. Iar sumele cheltuite sunt foarte mici: doar 768 milioane de euro din totalul de 2,7 miliarde de euro alocate.

Romania va trebui sa cheltuiasca pe proiectele ISPA, intr-un an si jumatate, de trei ori cat a cheltuit in cinci ani, pentru a nu pierde acesti bani.

Sursa: Capital

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *