Gradul de absorbtie a fondurilor europene dupa primul an de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana s-a situat la circa jumatate fata de nivelul inregistrat de tari precum Cehia, Polonia, Ungaria si Slovacia se arata intr-un studiu publicat de Banca Nationala a Romaniei in martie 2008.
Lipsa de programe dar si intarzierile in deciziile legate de buget, la nivelul Uniunii Europene au facut ca cele 7 programe operationale sa fie transmise la Bruxelles abia in 2007, deci dupa intrarea Romaniei in Uniunea Europeana.
Astfel, rata de absorbtie pentru Romania a fost de 21,7%, fata de 42,9% Ungaria sau 42,8% Polonia. Fondurile structurale si de coeziune au fost absorbite in proportie de 32,7%, iar cele destinate agriculturii si dezvoltarii rurale au fost atrase doar in proportie de 3%.
Cea mai buna rata de absorbtie a inregistrat-o Fondul European pentru pescuit, iar pentru fondurile structurale, rata de absorbtie este de circa 30%.
Slaba capacitate de utilizare a fondurilor europene a tarii noastre este, alaturi de deficitul comercial cronic, una dintre cele mai grave probleme ale economiei romanesti.
Guvernatorul BNR avertiza ca Romania s-ar putea vedea in situatia paradoxala de a deveni stat contributor net la bugetul UE, in ciuda faptului ca este penultimul dintre cei 27 de membri ai organizatiei din punct de vedere al nivelului de dezvoltare economica.
Isarescu a subliniat printre cauzele acestui fenomen si „cercul vicios al saraciei”, care face ca zonele care ar avea cea mai mare nevoie de banii europeni sa nu le poata accesa, tocmai din cauza ca nu dispun, nici in domeniul privat, nici in adminsitratia publica locala de specialisti capabili sa elaboreze proiectele eligibile necesare.