Bani putini pentru perfectionarea angajatilor si somerilor

Masurile de sustinere a fortei de munca, venite din partea statului roman, sunt foarte reduse, comparativ cu cele din restul tarilor din Europa. Cu un procent al cheltuielilor de sustinere si integrare a somerilor in campul muncii de sub 0,5% din produsul intern brut, tara noastra se numara printre codasele europene care investesc cei mai putini bani in resursele umane.

Potrivit unui studiu Eurostat, tarile Uniunii Europene cheltuie in medie 2,1% din produsul intern brut combinat pentru masuri de sustinere si integrare a somerilor, dar si a altor grupuri dezavantajate.

In timp ce in tari precum Danemarca sau Belgia cheltuielile cu sustinerea fortei de munca ajunge pana la 4,1% din produsul intern brut, respectiv 12 miliarde de euro, in Romania si Cehia, acestea de-abia daca ating 0,5% din PIB, respectiv in jur de 500 milioane de euro.

Cheltuielile pentru sustinerea resursei umane sunt directionate catre interventii active gen programe de training, schimbarea locului de munca, sustinerea incadrarii in campul muncii si reabilitarea, crearea de noi locuri de munca, dar si pentru suport pasiv, cum ar fi fondurile destinate sustinerii somerilor. in ceea ce priveste costurile cu programe active, tara noastra aloca anual 0,1% din produsul intern brut, in timp ce in Olanda sau Belgia acest procent ajunge si la 0,5% din PIB.

Cea mai mare parte a fondurilor este destinata sustinerii pasive a somerilor sau a celor pensionati anticipat. Astfel, masurile pasive de sustinere reprezinta peste 85% din totalul cheltuielilor, procent valabil si in Grecia, Germania, Austria sau Polonia. La polul opus se afla Marea Britanie si Bulgaria, tari care aloca mai putin de 30% pentru aceste categorii.

Tendinta de a aloca o mare parte a acestor sume persoanelor fara loc de munca este, de altfel, o constanta la nivelul intregii Europe. Media europeana a cheltuielilor destinate intretinerii somerilor este de 64%, in timp ce doar putin peste 24% sunt bani ce merg catre sustinerea fortei de munca active.

Cea mai mare parte a sumelor destinate sustinerii active sunt directionate catre programele de training. Potrivit Eurostat, peste 38% din costurile cu forta de munca activa sunt alocate trainingului.

Tarile cu cea mai ridicata rata a costurilor pe acest segment sunt Marea Britanie, Estonia si Austria, unde costurile cu programele de training ajung la 70% din totalul cheltuielilor active.

Lituania, Grecia sau Portugalia se numara printre tarile cu cele mai mari alocari de bugete in acest sens. Spre comparatie, Cehia, Romania, Slovacia sau Bulgaria cheltuie pe programe de training pana la 15% din costurile cu forta de munca activa. Dupa training, reintegrarea pe piata muncii dupa pierderea unui job este o alta componenta importanta.

Interventiile active vizeaza si crearea de noi locuri de munca, dar si sustinerea initiativelor de tip start-up. Avand drept scop incurajarea antreprenoriatului in randul celor care nu au un loc de munca, pentru aceasta masura sunt alocate doar sase puncte procentuale din total cheltuieli de sustinere activa a fortei de munca. Totusi, in Slovacia, interventiile pentru sustinerea initiativelor de acest tip reprezinta una dintre cele mai active metode.

Sursa: Adevarul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *