Institutiile de credit percep la imprumuturi dobanzi de trei ori mai mari fata de cele oferite la depozite. In ultima perioada, bancile se lauda cu bonificatii tot mai mari la depozite. Acestea uita insa sa anunte si costurile in crestere ale creditelor.
Este normal ca bancile sa perceapa pentru creditele acordate dobanzi mai mari decat pentru cele oferite la depozite, insa, in ultima vreme, marjele (diferentele intre cele doua dobanzi) au crescut foarte mult. In unele cazuri, dobanda la imprumuturile in lei este de peste trei ori mai mare fata de bonificatia la economii.
Acest lucru a fost sesizat si de reprezentantii bancii centrale care spun ca bancile isi justifica majorarea marjelor prin schimbarea conditiilor din piata.
„Bancile spun ca s-au schimbat conditiile pietei si ma intreb care sunt acele conditii care s-au schimbat atat de mult, incat sa permita o astfel de marja”, a afirmat recent Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei (BNR).
Dobanzi de peste 30% la credite
Astfel, pentru a sesiza concret aceste diferente am luat in calcul bonificatiile oferite de banci populatiei pentru depozitele in lei constituite pe un an si dobanzile anuale efective (DAE – dobanda la care se adauga comisioanele) percepute de acestea la creditele de nevoi personale cu sau fara ipoteca (mai exact, pentru o suma de 20.000 lei, pe 5 ani).
Nu au fost luate in calcul costurile creditelor in lei pentru locuinte intrucat acestea reprezinta inca o pondere foarte scazuta (sub 15%) in totalul imprumuturilor cu ipoteca.
Astfel, am observat ca sunt banci pentru care marja intre dobanda activa (credit) si cea pasiva (depozit) se ridica chiar la peste 20 de puncte procentuale. in aceasta categorie se inscriu Bancpost, Piraeus Bank si Raiffeisen Bank.
La Bancpost, depozitul in lei constituit pe un an se bonifica cu 10,5%, in timp ce creditele de nevoi personale sunt oferite la o dobanda anuala efectiva de 35,45%, potrivit portalului financiar Conso.ro. La Piraeus Bank, marja intre cele doua dobanzi ajunge la 24,9 puncte procentuale, iar la Raiffeisen Bank aceasta se situeaza intre 11,95 si 22,55 puncte procentuale.
Urmatoarele doua pozitii in topul celor mai mari diferente intre dobanzile active si cele pasive sunt ocupate de Banca Transilvania si OTP Bank, cu valori ale marjelor de peste 18 puncte procentuale.
La polul opus se afla institutii a caror marja se situeaza intre 4 si 10 puncte procentuale. Printre acestea se numara MKB Romexterra Bank (6,46 pp), Millennium Bank (9,75 pp) si Volksbank (3,70 – 10,55 pp).
Marje similare si la euro
In cazul dobanzilor practicate la depozitele si creditele in euro, lucrurile stau la fel. Diferenta dintre cele doua dobanzi sare de 20 de puncte procentuale, insa, ca valoare, costul unui imprumut in euro poate depasi chiar de peste cinci ori dobanda la depozite.
Cum se prezinta practic situatia?
Sa presupunem ca institutia de credit atrage de la clientul X un depozit in lei pe un an in valoare de 5.000 lei, promitand o dobanda de 12%.
Cu banii din depozit, ofera clientului Y un imprumut, tot pe un an, la o dobanda mult mai mare, de 34%.
La scadenta celor doua produse, institutia de credit incaseaza o dobanda neta de 1.428 lei in contul imprumutului oferit oferit, dar achita 600 de lei dobanda la depozitul ajuns la scadenta.
Asadar, efectuand un simplu calcul, constatam ca banca are un beneficiu efectiv in valoare de 828 lei.
Topul celor mai mari marje intre dobanda la credite si cea la depozite (puncte procentuale)
Banca Marja
Bancpost 24.95
Piraeus Bank 19,75 – 24,90
Raiffeisen Bank 11,95 – 22,55
Banca Transilvania 13,70 – 18,65
OTP Bank 7,29 – 18,20
Topul celor mai mici marje intre dobanda la credite si cea la depozite (puncte procentuale):
Banca Marja
MKB Romexterra Bank 6.46
Millennium Bank 9.75
Volksbank 3,70 – 10,55
