Bani europeni pentru pesterile din Apuseni

pestera, fonduri europene, cartografiere, ong

Cele 37 de pesteri protejate din Parcul Natural Apuseni vor „inghiti” peste 1,2 milioane de lei din Programul Operational Sectorial de Mediu.

Proiectul apartine Centrului de Initiativa pentru Mediu (CIM) din Cluj-Napoca, a fost aprobat la sfarsitul anului trecut si urmeaza sa fie semnat in circa doua-trei luni de oficialii Ministerului Mediului.

Inchise turistului de rand

Majoritatea pesterilor incluse in proiect sunt inchise accesului public, dar au si sectiuni in care este permisa intrarea supravegheata.

Doua dintre cele mai cunoscute pesteri din Apuseni (Pestera Ursilor si Ghetarul de la Scarisoara) vor beneficia, impreuna cu celelalte 35 de caverne protejate, de o cartografiere completa, de un film documentar pentru promovare, de un plan de interventie in caz de accidente si de echiparea cu sisteme noi de coborare. Presedintele CIM, Calin Voda, a sustinut ca lucrarile ar putea incepe in primavara.

O alta componenta a programului este intocmirea unor proiecte tehnice pentru realizarea unor porti, pentru pesterile aflate in clasa A de protectie – rezervatiile stiintifice unde patrunderea publicului este ilegala. Studiile tehnice urmeaza sa fie inaintate autoritatilor, care vor trebui sa investeasca in montarea portilor.

„Cele care au porti, nu corespund normelor fiindca nu permit o buna circulatie a aerului si a liliecilor. Pentru acelea, vom face propuneri de modificare”, a spus Calin Voda, presedintele CIM. De exemplu, pentru Pestera Ghetarul de la Focul Viu din Muntii Bihorului, care are o poarta improvizata de circa 20 de ani, va fi realizat un studiu tehnic pentru o poarta solida, care sa reziste in timp tentativelor de vizitare.

Planuri pentru interventii de urgenta

O parte din bani vor fi investiti in echiparea pesterilor cu sisteme noi de pitoane cu expansiune, pentru ca cele vechi au devenit nesigure pentru cercetatorii si membrii cluburilor de speologie care au acces in ele.

Dupa echipare, proiectul prevede cartarea pesterilor. „Cartarea este utila pentru ca administratia parcului sa revizuiasca planul de management al acestuia. De asemenea, in proiect am prevazut realizarea unui film documentar in pesterile de clasa A, care va putea fi vizionat la cele patru centre de vizitare ale Parcului Natural Apuseni, la Sudrigiu, Doda Pili, Garda si Padis”, a adaugat presedintele CIM. Dupa cartografierea pesterilor, vor fi realizate planuri de interventie in cazuri de urgenta, acestea urmand sa fie puse la dispozitia parcului natural, a salvamontistilor si a salvatorilor speologi.

Cei mai mari ghetari

Cei mai mari trei ghetari din Romania se afla in pesteri din Muntii Apuseni, doua dintre acestea fiind in clasa A de protectie: Pestera Ghetarul de la Focul Viu si Pestera Ghetarul de la Scarisoara. Ghetarul acestei din urma caverne este cel mai mare din Apuseni. Aici exista o zona turistica care poate fi vizitata.

Sursa: Adevarul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *