Teoeconomia

„Pentru ca ce-i va folosi omului, daca va cistiga lumea intreaga, iar sufletul sau il va pierde? Sau ce va da omul in schimb pentru sufletul sau?” (Matei – 16.26)

Teoeconomia ar putea fi disciplina care studiaza legile si principiile divine de guvernare a problematicii economice a comunitatilor umane. In marasmul economic, social si ecologic creat de oameni, recunoasterea principiilor divine care stau la baza Cosmosului si aplicarea lor in planul rinduielilor pamintesti poate fi solutia, in aceasta epoca cruciala din istoria omenirii. Singuri am aratat ce putem: sintem pe cale sa distrugem planeta. Trebuie, deci, sa ne schimbam si sa-l lasam pe Dumnezeu sa lucreze. Astfel va aparea un om nou: homo universalis, ca parte a evolutiei pe care Jung o numea „continua intrupare a Sinelui”, iar Schumpeter – „uraganul perpetuu al distrugerii creatoare”.

Putem vedea cum toate sistemele se prabusesc: cel economic, cel educational, cel de asistenta medicala, cel de mediu, cel politic etc. De asemenea, daca privim atent, observam ca apar inovatii si solutii creatoare in toate domeniile, de parca cineva ar avea grija de noi, de parca cineva ne-ar binecuvinta cu „energia punctului Zero” (Barbara Marx Hubbard). Trebuie sa ne intelegem sinele superior, vocea interioara, sa ne aducem proiectiile acasa si sa-L lasam pe Dumnezeu sa ne ia in stapinire, sa ne deplaseze identitatea dinspre ego spre esenta noastra profunda. Aceasta este cheia pentru a deveni un om universal.

Apoi trebuie sa ne aflam menirea: de ce am venit aici. Trebuie sa ne apropiem, dupa legea afinitatilor, de cei care gindesc si actioneaza ca noi. Trebuie sa-i cautam pe cei capabili sa scoata din noi tot ce este superior. Unde doi sau trei se aduna in numele acestui Sine superior, Eu sint va fi alaturi de ei. Trebuie sa spunem „da” divinitatii din noi. Caci Universul este antropocentric, fiecare particula a sa are omul ca tel. Intreaga sa chimie este o psiho-chimie, istoria sa are o cauzalitate mai profunda, astfel ca evenimente pe care le explicam de obicei in termeni de economie, politica sau ecologie pot fi intelese mai bine din perspectiva unor tipare de ordin spiritual, a unor arhetipuri.

In Religii politice (Humanitas, Bucuresti), 2010, Eric Voegelin identifica radacinile pseudo-religioase ale sistemelor politice totalitare ale secolului trecut intr-o spiritualitate rasturnata, cu un intreg arsenal simbolistic si de reprezentari, care a facut atit de mult rau. Iar pentru a lupta cu succes impotriva raului, in orice forma, trebuie sa mergi – intr-adevar – la cauzele sale si sa le suprimi. Ei bine, avind aceleasi cauze, mie mi se pare ca astazi raul s-a mutat in cimp economic si ia chipul egoismului, materialismului, mercantilismului, consumerismului, monetarismului (in sens de cult al banului), globalismului si alte chipuri secunde si mai hidoase inca. Prin urmare, razboiul impotriva actualelor totalitarisme trebuie dus pe tarim economic, dar cu o puternica incarcatura sociologica, antropologica si psihologica, este razboiul tuturor si al fiecaruia cu propriile patimi, atitudini si comportamente. Idolii moderni la care ne inchinam, ai secularismului, rationalismului, umanismului, progresismului, productivismului, mecanicismului, cantitativismului, iluminismului etc, trebuie sfarimati si restaurata sacralitatea adevaratelor altare.

E un rau mai insidios, mai pervers, mai putin vizibil, ce necesita, pentru a-l putea invinge, o mutatie de constiinta si aceasta este marea miza a momentului in care ne aflam. Caci, din pacate, forme de spiritualitate falsa, rasturnata, avem si astazi, inca mai numeroase. In numele lor se produc numeroase abuzuri, inegalitati, injonctiuni, agresiuni, malversatiuni de tot felul, care iau chipul nu al unui „nou ev mediu”, cum credea Berdiaev, ci mai curind al unui „nou sclavagism”. Istoria se intoarce ciclic, spiraloid, traim intr-un „univers infasurat” (David Bohm).

Homo religiosus, devenit intre timp homo oeconomicus, traieste in formule precare, despiritualizate si pline de goana dupa maruntis, intrucit mai toate marile religii si-au hiperdezvoltat, prin chiar rivna slujitorilor lor, mai curind partile exoterice, aproape profane, in dauna adevaratei credinte, au dezvoltat tot felul de fetisuri, de scheme standard si formule ritualistice din care nu lipseste decit harul. Indepartarea de credinta, de trairea religioasa autentica, a introdus in suflete o criza de sens si o angoasa existentiala extrem de periculoasa. Nu mai primim raspuns la marile intrebari, si atunci, in acest spatiu golit, s-au cuibarit indoiala si teama, in locul linistii, iertarii si al iubirii. Societatile noastre nu doar s-au desacralizat, ci s-au si demoralizat pe masura, iar principalele simboluri din mentalul nostru colectiv sint o constelatie de semne monetare, pentru care sintem oricind gata sa ne lovim aproapele.

Desigur, ceea ce traim astfel costituie, de fapt, o alienare economicista, in care ne risipim, pur si simplu. Ei bine, impotriva acestei forme contemporane de alienare incercam – cu putina noastra vrednicie – sa ne pronuntam. Daca nu am reusit foarte bine, poate cititorul va ramine macar cu semnalul de alarma pe care l-am tras si, astfel impulsionat, va incepe propria lucrare de iesire la lumina, va reaprinde scinteia divina ce-l salasluieste. Asa incit, luminita cu luminita, va creste, poate, o lumina mare, necreata si neinserata. E singura noastra sansa de salvare dintr-o situatie ce tinde sa devina apocaliptica, sa devenim fii ai Luminii, copii ai Duhului, „din Domnul, in Domnul si Domnul”, cum spunea Meister Eckhart.

0 thoughts on “Teoeconomia”

  1. Paun Cristian spune:

    Religia (mai ales cea ortodoxa) poate transforma individul (lipsit de orice sistem de valori autentic) intr-o veritabila persoana.

    Economia formata din persoane (nu din indivizi) care nu mint, nu fura, nu inseala (adica sunt practicanti activi ai valorilor ortodoxiei) va fi complet diferita de economia actuala formata majoritar din indivizi lipsiti de aceste valori. Personalismul economic se opune individualismului economic si poate fi o cale de imbunatatire a omului si a actiunilor sale (inclusiv cele economice).

  2. irina spune:

    Cand lumea se contopeste cu Hristos …. si religia cu economia… viata noastra a tuturor nu are cum sa nu fie mai buna, mult, mult mai buna!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.