Terapeutica recesiunii

Intre terapeutica recesiunii si (dez)iluzia progresivismului lui Obama

~ marginalii la dosarul despre criza al revistei “Idei in dialog” ~

Un intreg foarte mozaicat si complex dosar de eseuri (din perspectiva liberala) consacra fundamentelor crizei revista lunara “Idei in dialog” (nr. 5/56/2009). Evident, unele lucruri se repeta din alte materiale citite inevitabil anterior sau interviuri ulterioare, iar altele se bat cap in cap unele cu altele, ceea ce nu este de natura sa induca un prea inalt grad de incurajare al lectorilor in solutiile propuse.

Cea mai grava, mai autentica si mai ingrijoratoare dintre comentariile sau analizele gazduite mi se pare a se regasi in prefata foarte bine fundamentata a lui Traian UNGUREANU: “Daca exista un semnal grav, in mersul agitat al acestui secol care nu si-a gasit numarul, atunci nu e vorba de economie. Criza financiara va trece sau va fi vindecata, curand, intr-un an sau doi… (…) Turbulentele ecomice sunt un vartej minuscul in bazinul oceanic al reflexelor umane obscure.” (p. 3, subl. ns.)

Cam spre acest gen de concluzie amara se indreapta, este adevarat din directie complet diferita, si remarca Profesorului american Tom PALMER din interviul pe care i l-au luat Catinca HANGANU si Olga NICOARA: “Cea mai buna politica ar fi sa nu facem nimic. (…) Daca vreti, situatia actuala e ca o mahmureala. Ieri te-ai distrat (am zice peste masura , N.A.), azi te trezesti cu o durere de cap. (…) cea mai buna politica de a scapa de mahumreala este inca un pahar cu vodca.” (p. 16).

Aparent, cam exhitionist si defetist adaogio-ul lui Palmer, dar, in fond, el pune in relief zgomotoasa cazneala a multor asa-zise politici anti-criza, ca nevoie de intoarcere la o intelepciune mult mai veche, esentialmente spartana, anti-consumista si anti-reformista (gen satira “rivulutiei” din “Conu’ Leonida fata cu reactiunea”), profesata decenii la randul de “lumea occidentala”. Criticii Europei reduse la un birocratism “transparent” (vidat de miez substantial – cum l-ar fi numit Baudrillard), cum este partial si Traian Ungureanu, radiaza cand constata ca amnezia identitara a Europei “se exprima in primul rand, printr-o incapacitate proverbiala de a formula politici externe si defensive.” (p. 4). Opiumul cel mai greu de tolerat de organismele sociale, cel putin asa cum se prezinta ele deja astazi, anesteziate sau bulversate, deja, in buna masura de ravagiile alienarii din toate directiile este, culmea, tocmai progresivismul pe care acelasi autor mai sus mentionat il vizeaza drept “adevarata criza”. In context, evident, progresivismul ar trebui interpretat mai degraba ca o critica adusa naivei sperante in reluarea sau continuarea dezvoltarii, bazate mai departe pe cresterea necontenita a consumului (sau asa-numita “stimulare a falselor nevoi”, de care vorbise Herbert Marcuse), fara necesara “corectare a pietelor” printr-un nou sistem de principii si reguli interiorizate de majoritatea strivitoare a protagonsitilor jocului (de care vorbise, poate utopic, George Soros cu cativa ani inainte). N-ar avea rost sa intram aici in detalii, dar este limpede o mahnire a autorului roman ca SUA nu au reusit sa traga ca sistem politic si economic invatamintele prezumate a fi extrase in urma momentului 11 septembrie, cu atat mai putin in urma recentelor prabusiri ale sistemului bancar privat.

Cert este ca putini ar merita sa ii invidieze soarta lui Obama, numai ca sunt foarte multi care reusesc sa doarma de minune cu toate problemele celorlalti sub cap! Din nefericire, adancirea crizei de mentalitate este acompaniata azi de forme extreme de neputinta si disperare pe care nu criticile anti-dogmatice ar fi in masura sa le rezolve. Ar fi potrivit ca urmatorul pas sa fie cat mai simplu sau cum spune Sorin CUCERAN: “ Bresa creeata intre noi si natura noastra – si astfel intre noi si natura in general – deschide un spatiu necunoscut anterior al libertatii specific umane (deci non – animale) si este in consecinta o forma de civilizare.” (p. 27. subl. ns.)

Daca am reusit sa asumam astfel asemenea rastimp al crizei, drept o mai mare deschidere spre eliberare interioara si, de ce nu, si ca animal politic, inseamna ca pariul nostru cu realitatea ar fi ca si castigat ca potentiala inteleptire. Ramane sa-i supravietuim si fizic pentru ca “sa iesim intariti din criza”, cum este la moda sa se spuna acum. Vremurile nu se arata prea miloase cu noi, iar, administrat abia acum, antidotul reflexivitatii (ca ponderare a impulsurilor libertariene, la care se refera Mihail Radu SOLCAN) s-ar putea sa nu-si mai produca efectul scontat. Exact ca in cazurile de ghiftuire prea copioasa, in care niciun leac nu mai ajunge sa-si produca efectele purificarii asupra pacientului, rapus cu un ranjet de placere pe buze, dar – irevocabil – rapus.

Sever Avram

Sever Avram

Sever AVRAM - coordonator general - Platforma de Actiune si Interventie Rapida a Societatii Civile in favoarea stimularii absorbtiei Fondurilor Europene "EU-RO Clearing Funds". A lucrat ca si consilier de afaceri publice pentru Comisia Europeana in Romania si a contribuit la elaborarea capitolului de politici sociale si dezvoltarea resurselor umane din cadrul Planului national de aderare al Romaniei la Uniunea Europeana. Incepand cu anul 1996,  a activat ca si consultant si/sau trainer in domeniul institutiilor si fondurilor UE, al comunicarii, relatiilor publice si lobby-ului in cadrul a numeroase proiecte europene finantate direct de Comisia Europeana de la Bruxelles,  Departamentul de Stat al SUA, Open Society Institute, precum si de mari finantatori privati internationali sau autohtoni. In urma unui proiect PHARE pe care l-a coordonat, incepand cu anul 2004, se ocupa de organizarea sub egida Platformei CEFTAC (www.ceftac.ro) a “Zilei Europene a Concurentei si Competitivitatii in Romania” si a altor evenimente pentru mediul de afaceri. Din anul 2006, a avut initiative speciale legate de absorbtia fondurilor UE, incepand cu saloanele regionale si scolile de vara de la Constantza si Baile Sovata pana la cele doua editii deja desfasurate  ale Forumului Civic si de Afaceri pentru stimularea absorbtiei fondurilor UE (Bucuresti, in 2007 si 2008). Coordoneaza activitatea de consultanta pe proiecte a CPS (Consortiul Parteneritului Strategic) si a Atelierului Interactiv de Idei, Proiecte si Investitii Inovative (www.StructuralFunds.ro).  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top