Capacitatea redusa a administratiei de a implementa proiecte viabile este cel mai important motiv pentru care Romania nu reuseste sa foloseasca toti banii dati de Comunitatea Europeana.
Potrivit Ministerului Economiei, care este parte – alaturi de alte 11 ministere – in Acordul de Parteneriat privind dezvoltarea prin accesul la fonduri nerambursabile, cele mai mari bariere identificate in accesul la banii europeni este neadecvarea la noua schema de accesare a fondurilor UE a administratiei centrale si locale, adica lipsa capacitatii administrative care sa genereze, implementeze si monitorizeze proiecte mature, finantabile din FESI, precum si complexitatea procedurilor de proiect”.
Din punctul de vedere al unor autoritati locale, lipsa personalului specializat si a unor ghiduri practice explicite completeaza lista piedicilor care stau in calea accesului comunitatilor la banii europeni.
Desi se afla la inceput, inclusiv in exercitiul de finantare 2014 – 2020 au aparut brese in absorbtia completa a fondurilor pentru anul in curs. Din cauza intarzierii deblocarii programelor, multe dintre liniile de finantare deschise au generat deja ”economii” – sume pe care beneficiarii au anuntat ca le doresc, dar nu le-au luat fiindca n-au prezentat proiecte sustenabile.
Este cazul Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR), care are 20 de linii de finantare, din care 90% sunt in sarcina Ministerului Agriculturii. Fondul PNDR este, pentru tot exercitiul de finantare, de circa opt miliarde de euro. Dar din alocarea anului 2016 s-a facut deja o economie.
”Statele membre solicita in fiecare an o suma pe care o estimeaza ca fiind necesara la decontul fondurilor pentru proiectele de dezvoltare rurala. In general, estimarea este mai mare ca fondurile efectiv utilizate. CE blocheaza in conturi sumele respective, dar pentru a reduce costurile bugetare in cursul anului financiar, pe baza analizei utilizarii fondurilor solicitate de statele membre, hotaraste redirectionarea unei parti din fonduri catre alte destinatii. In acest an, se propune redirectionarea unor sume catre migranti”, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.
Oficialul a precizat ca bugetul alocat statelor membre nu este afectat. ”Cu alte cuvinte, ce nu a utilizat Romania in acest an trebuie utilizat in anii viitori. Deci redirectionarea unor fonduri, neprevazuta initial in bugetul UE, nu duce la niciun fel de pierderi pentru Romania”, a precizat Achim Irimescu.
Altminteri, in documentul intocmit de Ministerul Economiei sunt prevazute si solutii pentru consolidarea capacitatii de elaborare, evaluare si monitorizare a politicilor publice de la nivelul administratiei centrale si locale in vederea dezvoltarii, implementarii si monitorizarii unui pachet de proiecte mature, care sa corespunda prioritatilor strategice prin politici publice nationale aliniate la orientarile UE.
”Resursele pot fi distribuite la nivelul ministerelor in functie de ariile prioritare destinate finantarilor acoperite de acestea, prin masuri de intarire a unitatilor de politici publice la nivelul ministerelor prioritare, stabilire a unor comitete tematice la nivelul Guvernului cu rolul de a corela si de a creste calitatea politicilor publice care sa genereze un portofoliu de proiecte finantabile din fonduri europene structurale si de investitii”, se arata intr-un document al Ministerului Economiei care explica de ce nu reusim sa propunem proiecte sustenabile cu care sa absorbim toate fondurile structurale alocate Romaniei.
Se vorbeste acolo despre un buget de 340 milioane de euro ce ar putea fi asigurat din Programul Operational Capacitate Administrativa (POCA), finantare care sa duca la simplificarea procesului si a procedurilor de depunere si implementare a proiectelor din Fondul European Social de Investitii. Acest demers ar urma sa fie implementat de Ministerul Fondurilor Europene in parteneriat cu Ministerul Dezvoltarii Regianale si Administratiei Publice si Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (institutii care indeplinesc rol de autoritate de management), Autoritatea de Certificare din cadrul Minsterului Finantelor Publice si Autoritatea de Audit din cadrul Curtii de Conturi.
Dezbaterea este insa in plina desfasurare, sfarsitul lunii septembrie fiind unul dintre termenele stabilite pentru o noua runda de discutii. Intre timp, axele de finantare intra in linie dreapta, iar deadline-urile pentru depunerea proiectelor se apropie.
Raportul Ministerului Economiei reflecta realitati deloc imbucuratoare din teritoriu: in exercitiul de finantare 2007 – 2013, rata de absorbtie efectiva (suma rambursata de Comisia Europeana) a fost, la 31 iulie 2016, 71,76%.
”In urma exercitiului financiar 2007 – 2013, UE s-a concentrat in exercitiul financiar prezent (2014-2020) nu doar pe capacitatea de absorbtie, ci pe concentrarea tematica a domeniilor ce pot fi sustinute prin fonduri structurale grupate in jurul a 11 obiective tematice comune ale statelor membre. Pentru ca un proiect sa poata fi finantat cu fonduri europene structurale si de investitii, acesta trebuie sa se inscrie intr-o strategie nationala (ex: Strategia de Cercetare si Inovare; Strategia pentru Consolidarea Administratiei Publice, Masterplanul General de Transport, Strategia Nationala de Sanatate, Strategiile relevante in domeniul educatiei etc.), sa se incadreze in obiectivele Strategiei Europa 2020 si sa corespunda prioritatilor de finantare stabilite prin regulamentele europene”, precizeaza specialistii Ministerului Economiei.
Exemple ca fondurile sunt greu de luat nu intarzie sa apara mai ales din comunitatile mici, care n-au decat doi, trei oameni angajati la nivelul autoritatii de implementare a proiectelor din unitatea administrativ-teritoriala.
”Deoarece strategia pentru 2014 – 2020 nu este inca finalizata, nu putem da un raspuns cu privire la proiectele pe care le vom implementa si nici la programele in care am putea fi eligibili. Totusi, suntem interesati de accesarea de fonduri in domeniile Educatie, Infrastructura Rutiera, Sanitara- Sociala, Eficienta Energetica si Conservarea Patrimoniului. Nu sunt inca in lucru draft-uri de proiecte”, au transmis, la solicitarea MEDIAFAX, reprezentantii Primariei municipiului Radauti din judetul Suceava.
Intr-o alta comunitate mica din tara, in Fetesti din judetul Ialomita, strategia a fost realizata din bani de la bugetul local cu ajutorul unei firme, prin procedura de achizitii publice, fiindca in departamentul indrituit cu scrierea proiectelor si intocmirea proiectiei strategice pentru perioada urmatoare lucreaza doar patru oameni, din care doar trei au atestate de experti in accesarea de fonduri.
”Suntem eligibili pe mai multe axe din Programul Operational Regional si Programul Operational de Dezvoltare a Capacitatii Umane. Draft-urile de proiecte sunt in lucru. Speram sa avem capacitatea de absorbtie de 98% din valoarea eligibila a proiectelor”, au comunicat reprezentantii Primariei Fetesti.
Si administratiile ”cu staif” invoca dificultati in implementarea proiectelor, in cazul aplicarii legislatiei privind achizitiile publice si/ sau contractarea.
”Capacitatea de absorbtie este in general ridicata daca nu intervin intarzieri generate de proceduri de achizitie blocate de procese in instanta sau de prestatori de contracte care nu mai pot sa-si onoreze obligatiile contractuale din motive imputabile lor”, a raspuns Alin Tise, presedintele Consiliului Judetean Cluj.
Sursa: Mediafax
