Trei tineri din Prahova au convins Uniunea Europeana sa le dea bani pentru o afacere cu miere

miere-albina.jpg

fonduri-subventiiTrei tineri din satul prahovean Mislea s-au apucat de apicultura. Mierea lor face senzatie in nordul Europei si in Canada, iar pentru dezvoltarea afacerii cu produse bio au convins Uniunea Europeana sa le dea fonduri.

Ana Maria-Popescu, 25 de ani, fratele ei, Valentin, 27 de ani si sotia acestuia, Olga, 22 de ani, sunt „Stupina Popescu“, o afacere dulce care a luat nastere in satul Mislea din comuna prahoveana Scorteni. Startul afacerii l-a reprezentant pasiunea tatalui celor doi frati, Ana si Valentin, pentru lumea minunata a albinelor.

Barbatul a inceput sa se ocupe de apicultura in urma cu 13 ani. Avea doar patru stupi, iar cei doi copii au crescut pe langa el invatand secretele meseriei, de la montarea ramelor in stupi, „mersul in pastoral“, adica plecatul de acasa cu stupii in zone din tara unde sunt culturi de sezon, pana la recoltarea mierii si a celorlalte produse miraculoase ale stupului.

Stupi furati
„In urma cu trei ani, ne-am decis sa accesam fonduri europene. A fost nevoie de foarte multa hartogaraie si am fost la un pas sa abandonam dupa ce ne-au fost furati stupii si am fost descalificati pentru pierderea familiilor de albine. Intr-un final am reusit“, povesteste Ana-Maria, tanara apicultoare din Prahova.

Au primit 12.000 de euro fonduri europene, bani care s-au transformat intr-o „vatra“ care numara acum 160 de stupi si achizitia de utilaje apicole si agricole. In ciuda tineretii, cei trei prahoveni de 22, 25 si 27 de ani, nu au dat niciodata inapoi si in majoritatea timpului sunt impreuna cu si pentru albine.

„Este o munca ce se intinde pe tot parcursul anului, de primavara devreme si pana iarna tarziu. Trebuie sa avem in permanenta grija de albine si sa dezvoltam familiile din stupi. Si aproape tot anul suntem plecati, la Slobozia, pentru campurile de rapita, in Urziceni pentru salcam, in Valea Doftanei apoi la Varnita pentru tei si la Cobadiu, in Constanta, pentru culturile de floarea-soarelui, mustar si coriandru“, povesteste Ana-Maria.

Mierea de palamida a ajuns in strainatate

Printre sortimentele de miere pe care le obtin se numara atat cele clasice, precum cea de tei, salcam si poliflora, dar si unele mai rare. „Anul trecut am reusit sa obtinem o miere foarte rara, de palamida, o planta care este, de fapt, o buruiana. Insa mierea obtinuta este speciala prin culoare, aroma si consistenta, cu virtuti exceptionale pentru sanatate“, explica Olga care, desi este cea mai mica dintre cei trei apicultori a invatat foarte repede, in ultimul an de zile, secretele meseriei.

Mierea pe care o produc o vand la targuri, o mica parte angro, insa in cele mai multe cazuri, ajung in casele romanilor prin recomandari. Prietenii lor au dus cunostintelor din strainatate mierea de la Mislea, iar acum zeci de borcane iau drumul Canadei, Finlandei si Norvegiei.

„Strainii sunt mari consumatori de miere romaneasca si intotdeauna cauta produse de cea mai buna calitate. Anul trecut au gustat si mierea de palamida, insa in top raman, atat in tara cat si afara, mierea de salcam si cea de tei“, spune Ana-Maria.

Romani care nu au gustat niciodata miere

In ultimii ani, si mierea de rapita, cu beneficii pentru persoane care sufera de osteoporoza, dar si multe alte afectiuni, a inceput sa intre in preferintele consumatorilor. „Am fost aproape socati sa descoperim, la targuri prin tara ca sunt romani care nu au gustat niciodata miere. Iar despre mierea de rapita, care are un aspect specific, alb, cristalizat, au intrebat inclusiv daca este untura. De asemenea, am fost prin scoli, unde am oferit mostre de miere copiilor, iar multi dintre ei nu mancasera niciodata. Este trist ca intr-o tara cu mare potential pentru apicultura si in ciuda unor beneficii exceptionale ale mierii pentru sanatatea si psihicul omului sa mai poata exista astfel de cazuri“, au remarcat tinerii apicultori.

Mari iubitoare ale traditiilor, Ana-Maria si Olga sunt doua prezente greu de trecut cu vederea la targurile din Romania. Sunt imbracate aproape intotdeauna in costum popular si pot vorbi ore in sir despre pasiunea lor si despre produsele stupilor, de la polen, propolis, capaceala, pana la faguri si miere.

Sursa: adevarul.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *