Un nou New Deal?

Este nevoie de un nou New Deal. Dar Administratia americana de astazi nu pare dispusa sa renunte la aliantele cu marile institutii financiare bolnave ale economiei americane in favoarea altora cu corporatii sanatoase ce activeaza in economia reala.

In mai 2009, presedintele Obama a numit o comisie de ancheta privind criza financiar-economica in curs, mai ales in incercarea de identificare a cauzele fenomenului. Recent, comisia a prezentat nu unul, ci trei rapoarte: unul din partea membrilor democrati si doua din partea republicanilor. Raportul democratilor contine o colectie de eseuri de stinga, in timp ce rapoartele republicanilor sint unul de centru-dreapta, iar celalalt de extrema dreapta.

Raportul democrat sustine drept cauze liberalizarea financiara, imprumuturile excesive, investitiile riscante, lipsa de transparenta, fraudele contabile din sistemul bancar si corporatist si acrobatiile de pe piata derivatelor. Nimic nou, dar bine documentat si fara menajamente. Teza lor prevede ca criza nu era imprevizibila, existind semnale care o anuntau, dar care nu au fost luate in seama, ci ignorate sau minimizate. Prin urmare, criza ar fi fost evitabila, reglementatorii avind puterea necesara in acest sens, putere care – din pacate – nu a fost utilizata pentru protectia sistemului financiar.

Guvernarea Bush este acuzata de a nu fi fost pregatita pentru infruntarea tulburarilor si de a fi condus politici inconsecvente. Rezerva Federala nu a cautat sa incetineasca cresterea creditelor „toxice”, mai ales a celor „subprime”, sau sa opreasca fluxul de ipoteci toxice, al caror rol s-a dovedit central in declansarea crizei. Ea ar fi trebuit sa stabileasca norme mult mai prudente privind creditul ipotecar, mai ales ca era singura entitate care putea face asta. Este acuzat de eroare de gestiune a riscurilor chiar fostul peresedinte al FED, Alan Greenspan, ca si alti inalti responsabili ai unor institutii financiare si practicile lor frauduloase. Sectorul financiar e acuzat de a fi facut presiuni asupra decidentilor oficiali pentru reducerea reglementarilor, considerate „prea apasatoare” asupra institutiilor financiare, pietelor si produselor, cind de fapt problema era tocmai numarul lor redus. In general, industria financiara a avut prea multi bani si prea multa putere. Miliarde de dolari au fost cheltuiti pentru activitati de lobby si finantare a campaniilor electorale.

La aceste critici, republicanii raspund prin a sustine in continuare reducerea reglementarilor, considerind ca nu bancile trebuie sa deserveasca statul, ci invers. Primul lor argument este ca criza nu poate fi imputata doar Statelor Unite, deoarece boom-ul imobiliar si criza financiara au atins si alte tari dezvoltate. Totusi, diferenta dintre S.U.A. si alte tari in materie de credite periculoase este colosala. E usor sa dai vina pe altul, eventual pe China si pe tarile OPEC, care economisesc mult, au un puternic excedent al balantei comerciale, adica nu cheltuie suficienti dolari, de unde o masa de lichiditati in cautare de plasamente financiare. Aceasta abundenta de fonduri ar fi provocat scaderea ratelor dobinzii, suscitind cresterea apetitului pentru credite excesive al menajelor americane. Astfel, datorita faptului ca China si alte tari nu consuma si nu investesc suficient acasa la ele, mase enorme de capitaluri, la preturi bune, deverseaza in Statele Unite, incurajind imprumuturile.

Argumentul republicanilor e usor de respins, doar nu tarile incriminate au cumparat produsele toxice americane si nu ele au intrat in arcanele mecanismelor de determinare a ratelor dobinzilor. Nimic nu a oprit Sistemul Federal de Rezerve american sa stabileasca norme care sa interzica bancilor sa acorde imprumuturi prea riscante. Criza a plecat de acolo de unde era problema, adica din Statele Unite.

In fine, ultimul raport, cel al republicanului de extrema dreapta, da vina pe programele sociale ale ultimelor guvernari, pe politicile lor generale, care au crescut artificial cererea de locuinte, dirijind spre piata imobiliara mai multe fonduri decit ar fi fost disponibile daca vechile norme ar fi fost mentinute. Sint acuzate si marile agentii, cum sint Freddy Mac si Fannie Mae, pentru relatiile lor privilegiate cu creditorii, din ratiuni de ordin „social”. In concluzie, trebuie sa inceteze ajutorarea saracilor. Si acest argument e usor de respins, creditele acoperite de legi sociale detinind un procent foarte redus din total.

Probabil ca, la inceput, Obama s-a considerat un nou Roosevelt, dar timpul ne-a convins ca este departe de modelul sau. In circulatia internationala a capitalurilor, Statele Unite platesc luxul unei traiectorii unice, caracterizata prin dezechilibre interne si externe unice cumulative. Stimularea artificiala prin credit se conjuga cu aventurismul institutiilor financiare pentru a produce conditiile dezastruoase in care criza nu are cum sa nu se dezvolte. In ultima analiza, criza e un revelator al acestui tip de comportament social, economic si politic, care, in foamea sa de bani si de putere, a calcat totul in picioare. Financiarizarea excesiva si amanetarea viitorului sint doar doua fatete ale bolovanului. Iar criza a plecat din Statele Unite pentru ca acestea sint cele mai avansate pe aceasta cale si pentru ca rolul lor geoemonic la nivel international le-a permis ca vreme de trei decenii sa o tina dintr-un dezechilibru in altul.

Sint unii care cer desfiintarea Rezervei Federale. Nu cred ca e bine. Fara masurile acesteia de dupa 2007, anul acesta ar fi semanat cu 1933. E necesara, insa, o deplasare mai semnificativa dinspre economia financiara spre economia reala si profiturile durabile ale acesteia, o recentrare asupra productiei si a unei cresteri reale. Este nevoie de un nou New Deal. Dar Administratia americana de astazi nu pare dispusa sa renunte la aliantele cu marile institutii financiare bolnave ale economiei americane in favoarea altora cu corporatii sanatoase ce activeaza in economia reala.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top