Va rezista sistemul bancar românesc crizei financiare internaţionale? – o analiză puncte tari – puncte slabe

În ultima perioadă se tot vorbeşte de implicaţiile crizei financiare internaţionale asupra sistemului bancar românesc, existând mai multe păreri cu privire la acest subiect. Opiniile variază de la un ton optimist, la unul pesimist.

Fără a-mi prompune o abordare exhaustivă a fenomenului, voi încerca să schiţez o analiză puncte tari – puncte salabe asupra sistemului bancar românesc, care ar putea fi considerată un punct de plecare pentru desprinderea unor ipoteze privind evoluţiile viitoare ale activităţii bancare din România. Concluziile le va putea trage cititorul, subsemnatul rezervându-şi dreptul la opinie pe parcursul editorialelor viitoare pe care le voi scrie în legătură cu acest subiect.

Ceea ce vreau să subliniez este faptul că industria bancară este una aparte, în care încredrea este cheia de boltă pentru funcţionarea în bune condiţii a sistemului bancar. Odată ştirbită această încredere, chiar în condiţii de performanţă a instituţiilor bancare (vezi cazul Northern Rock din Marea Britanie), totul se năruie ca un castel de nisip. De aceea, formatorii de opinie (interni sau internaţionali) ar trebui să fie mai responsabili în analizele lor făcute publice, iar “zvoniştii” şi “răspândacii” ar trebui să-şi caute loc în mahalale, nu în mediul financiar-bancar!

Desigur, comportamentul inadecvat al unor bănci trebuie musai semnalat şi pedepsit, dar de aici şi până a influenţa în mod nerealist şi inadcvat (uneori rău intenţionat) opinia publică este o mare diferenţă!

Voi începe cu jumătatea plină a paharului, punctele tari, fără a le ierahiza ca importanţă:

1. Băncile româneşti deţin rezerve minime obligatorii semnificative la banca centrală, până nu demult 20% din depozitele constituite în lei (în prezent 18%), iar pentru cele în valută nivelul ratei rezervelor minime obligatorii este şi în prezent 40%. Acest lucru demonstrează faptul că BNR are destule lichidităţi la dispoziţie pentru a le putea pompa treptat în sistem în caz de criză de lichidităţi (ceea ce a şi făcut zilele trecute, prin reducerea ratei la lei cu 2%).
2. Indicatorii de prudenţialitatea şi profitabilitate pe anul 2008, deşi s-au deteriorat uşor fătă de anul trecut, arată că sistemul bancar românesc este unul solid.
3. Începând cu data de 15 octombrie 2008, plafonul de garantare pe deponent garantat persoană fizică şi pe instituţie de credit s-a majorat la echivalentul în lei al 50.000 euro, în timp ce plafonul de garantare pe deponent garantat persoană juridică şi pe instituţie de credit a rămas la acelaşi nivel, respectiv echivalentul în lei la 20.000 euro. Chiar şi în condiţiile unui plafon de 20000 euro 99,2% din depozite erau acoperite, valoarea lor totală însemnând 60% din valoarea totală a depozitelor din sistem.
4. Noile reguli de creditare au micşorat apetitul de creditare al românilor, prin faptul că băncile au fost nevoite să devină mai restrictive în acordarea creditelor, pornind de la calitatea clienţilor în primul rând. Astfel, se evită creditarea de tip „subprime”.
5. Rezerva valutară a BNR este una consistentă (la 1 octombrie a.c. măsura 26 miliarde euro), fiind gata oricând când nevoia o cere de a fi aruncată în piaţă pentru a calma spiritele.
6. Politica de comunicare a BNR este una din ce în ce mai activă, guvernatorul colaborând cu guvernul şi preşedenţia în transmiterea de mesaje către public.
7. Există o relaţie de colaborare fructuasă în ultima perioadă între BNR şi Asociaţia Română a Băncilor.
8. Activitatea Biroului de Credit s-a intensificat, existând o evidenţă din ce în ce mai cuprinzătoare a debitorilor.
9. Băncile româneşti nu au investit până în prezent în „produse toxice”, în special pe piaţa europeană.
10. Posibilităţile de creştere economică şi de dezvoltare ale ţarii noastre pot atrage în continuare investitori străini, dornici de plasamente mai bune.

…Şi acum jumătatea goală a paharului:

1. Aproximativ 57% din credite sunt acordate în valută, ceea ce face sensibil la variaţiile cursului de schimb portofoliul băncilor.
2. Unii indicatorii macroeconomici au tendinţe de deteriorare, ceea ce poate determina o instabilitate la nivelul fluxurilor de capital extern.
3. Cea mai mare banca din sistem, BCR a fost retrogradată de Standard&Poor’s de la BBB- la BB+, tendinţa putând să se menţină şi pentru celelalte bănci;
4. Gradul de concentrare a activităţii bancare în România, deşi în scădere, este unul destul de ridicat, în luna iunie 2008, primele 5 bănci din sistem concentrau peste 50% din total activitate bancară, din care primele 2, BCR şi BRD-GSG, deţineau 37,2% din total active.
5. Conjunctura internaţională, în special evoluţiile de pe pieţele valutare din regiune, fac vulnerabilă România, în special în privinţa atacurilor speculative.
6. Publicul pierde din încredere în sistemul bancar, datorită comportamentului neetic al anumitor bănci, în special în perioada actuală, destul de tensionată (măriri de dobândă şi comisioane nejustificate etc).
7. Existenţa unor produse bancare cu dobânzi promoţionale şi variabile ulterior, care ar putea afecta capacitatea de rambursabilitate în viitor a unor clienţi.
8. O posibilă reaşezare a preţurilor pe piaţa imobiliară (depinde de amploarea ei), care ar putea afecta garanţiile imobiliare. Cu toate acestea, ponderea creditelor ipotecare este de numai 3,8% din PIB, foarte redusă în comparaţie cu nivelele din ţările occidentale.
9. Posibilitatea de faliment ale unor bănci din străinătate, care au sucursale sau achiziţii şi în România.
10. Datorită crizei de lichidităţi din străinătate, unele bănci mamă vor pompa mai puţini bani în subsidiarele din România.

Bogdan Capraru

Bogdan Capraru

Sunt lector doctor in Departamentul de Administrarea Afacerilor din cadrul Facultatii de Economie si Administrarea Afacerilor a Universitatii “Al. I. Cuza” Iasi. Activitatea mea este concentrata pe domeniul bancar. Sunt titularul cursurilor de Sisteme si operatiuni bancare, Retail banking, International banking si Finantarea dezvoltarii imobiliare. Din 2004 sunt membru al Societatii Romane de Economie (SOREC).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top