Guvernul a agreat prin memorandum, forma oficiala de raspuns la scrisoarea din 13 ianuarie 2016 prin care comisarul european pentru politica regionala, Corina Cretu, a solicitat premierului Dacian Ciolos luarea de masuri pentru ca aceste drumuri sa devina functionale cat mai curand posibil.
Ca raspuns la acest demers, Guvernul va transmite comisarului european Corina Cretu o scrisoare semnata de Vasile Dincu, vice-prim ministru, ministrul dezvoltarii regionale si administratiei publice, cu urmatoarele precizari:
Functionarea in regim permanent a celor zece drumuri transfrontaliere amplasate intre Romania si Ungaria, co-finantate de Uniunea Europeana in cadrul programului de Cooperare Transfrontaliera Ungaria-Romania 2007-2013, depinde in ultima instanta de aderarea Romaniei la Spatiul Schengen – obiectiv pentru atingerea caruia Guvernul actioneaza in permanenta.
Cum decizia privind aderarea Romaniei la Spatiul Schengen a fost amanata succesiv, desi Romania indeplineste deja toate criteriile tehnice necesare, responsabilitatea pentru intarzierea aderarii la Spatiul Schengen nu poate fi atribuita autoritatilor romane.
De asemenea, autoritatile romane au actionat pentru a asigura, in limitele posibile, indeplinirea obiectivelor proiectelor. In conditiile in care decizia de construire a celor zece drumuri transfrontaliere a fost luata de catre Autoritatea de Management din Ungaria a Programului, care avea responsabilitate de contractare. Aceasta a estimat ca aderarea Romaniei la Spatiul Schengen va avea loc pana la sfarsitul perioadei de implementare a Programului transfrontalier mentionat, astfel incat nu ar fi fost necesara efectuarea de controale la frontiera pentru persoanele care ar fi tranzitat aceste drumuri.
Pornind de la aceste premise, Autoritatea de Management din Ungaria nu a solicitat obligativitatea obtinerii avizului Politiei de Frontiera pentru aprobarea proiectelor, desi delegatia Romaniei a sesizat Autoritatea de management asupra necesitatii obtinerii avizului. Totodata, Autoritatea de management si Secretariatul tehnic comun 2007-2013, responsabile cu coordonarea evaluarii tehnice, nu au solicitat liderilor de proiect corectarea indicatorilor de rezultat nerealisti estimati cu privire la proiectele in cauza, desi aveau aceasta posibilitate.
In concluzie, in cadrul derularii proiectelor au fost comise o serie de erori de catre Autoritatea de management din Ungaria, care nu pot fi puse pe seama autoritatilor din Romania.
Pe de alta parte, in contextul amanarii aderarii Romaniei la Spatiul Schengen, care ar fi eliminat necesitatea controlului la frontiera romano-ungara, functionarea in regim permanent a acestor legaturi rutiere transfrontaliere nu ar fi posibila decat cu conditia infiintarii unor puncte de trecere a frontierei, la standarde Schengen, ceea ce ar presupune cheltuieli importante, nejustificate, pentru o infrastructura care ar deveni practic inutila dupa aderarea Romaniei la Spatiul Schengen.
In aceste conditii, Guvernele Romaniei si Ungariei au semnat, la 24 iulie 2014, la Bucuresti, un acord care permite accesul ocazional pe drumurile mentionate, cu aprobarea prealabila a autoritatilor, si inainte de aderarea Romaniei la Schengen, ca o solutie provizorie pentru a asigura utilizarea drumurilor mentionate.
In ceea ce priveste argumentatia la care se face referire in scrisoarea comisarului european Corina Cretu privind aglomerarea traficului rutier la frontiera romano-ungara in perioada sarbatorilor de iarna de anul trecut, statisticile indica o aglomerare a traficului in zona pe o perioada limitata, in cazul a trei dintre punctele de trecere existente, la celelalte opt valorile fiind apropiate de normal. Politia de Frontiera Romana actioneaza pentru reducerea perioadei de asteptare in punctele de trecere, implementand in acest scop si o aplicatie informatica interactiva.
Intentia autoritatilor romane este de a analiza in continuare situatia acestor drumuri, impreuna cu partea ungara, in vederea identificarii unor solutii pentru utilizarea lor optima.
Sursa: Guvernul Romaniei
