2 Replies to “Blogurile Finantare.ro”

  1. Iulia Achiritoaei spune:

    ” GHIDURI NOI PNDR 2014-2020, PROBLEME NOI ”

    Domnule Ministru / Domnule Director AFIR,

    In acest ritm de lucru, iesim la pensie mai devreme decat ne-am propus, atat noi consultantii, cat si beneficiarii, dar si domniile voastre !!

    Suntem obositi si o spun cu toate sinceritatea ! S-au organizat sedinte in toata tara si este laudabila initiativa dvs. insa rezultatele sunt foarte slabe iar acest lucru se poate vedea lesne in Ghidurile draft afisate pe site-ul AFIR. Majoritatea propunerilor pe care noi consultantii le-am facut impreuna cu personalul din cadrul OJFIR/CRFIR a fost o munca zadarnica, deoarece am remarcat cu stupoare, ca desi am subliniat clar anumite probleme, necorelari din Ghiduri aferente anului 2015, acestea au aparut cu „naturalete” in noile Ghiduri draft de anul acesta. Si atunci va intreb, pentru ce ne mai intalnim ??? Credeti ca nu avem ce face la birou in timpul zilei ? Avem, facem proiecte, pe care sa le depunem la alte Autoritati de management unde lucrurile functioneaza.

    Vizavi de modul de organizare a consultarilor publice propun dezbateri calitative, asa cum am mai propus si in prima sedinta organizata la OJFIR Iasi si v-am mai trimis si personal cateva adrese.

    PROPUNERE privind DEZBATEREA CALITATIVA A GHIDURILOR

    La nivelul fiecarui judet, expertii din cadrul OJFIR, care sunt implicati in procesul de evaluare, sa organizare cel putin 1 sedinta pentru fiecare Ghid publicat in varianta draft. Acest expert sa aiba rolul de a centraliza electronic toate propunerile primite si fiecare problema pe care o ridica un consultant sau un beneficiar sa fie sustinuta de o propunere argumentata. Sedintele de la nivelul OJFIR/CRFIR sa fie facute publice pe site-ul AFIR. OJFIR Neamt cand a organizat prima sedinta nu a anuntat decat cateva persoane, care oricum nu aveau pregatirea necesara sa dezbata probleme.

    La nivelul CRFIR, delegati experti care au sarcini de evaluare si acestia la randul lor sa centralizeze propunerile primite de la OJFIR-uri si sa dezbate ghidurile aferente beneficiarilor publici.

    Si la sfarsit, ar fi minunat sa invitati la grupurile de lucru care „fabrica” aceste Ghiduri si expertii din cadrul CRFIR /OJFIR (2-3 membri / Regiune) si 4 consultanti / Regiune care sa poata sa-si sustina propunerile si sa le argumenteza in fata grupurilor de lucru.

    Eu sunt consultant si lucrez din 2007, am implementat proiecte care au fost finantate atat prin SAPARD cat si prin FEADR si va marturisesc cu tristete ca nu am vazut niciodata Ghiduri mai slabe ca anul acesta, ceea ce denota ca oamenii care au lucrat la aceste documente nu sunt famialiarizati cu domeniul si nu sunt ancorati in realitate.

    Si in speranta, ca poate totusi cineva din conducerea MADR/AFIR citeste ce scrie pe acest site, o sa fac si cateva propuneri, desi le-am depus azi oficial si la CRFIR, sper totusi sa ne facem auziti.

    PROPUNERI PT. SUBMASURA 7.2:

    1) La pagina 4 se vorbeşte despre Anexa 11 cu „Teritoriul ITI”. Această anexă nu este afişată. Rog afişaţi anexa 11 pe site!
    2) La pagina 5, este precizat ca „sediul social şi punctul de lucru/punctele de lucru, după caz să fie sitate în spaţiul rural”. Rog modificaţi sub următoarea formă „sodiul social şi punctul/punctele de lucru, în care sunt amplasate investiţiile propuse la finanţare prin prezenta sub-măsura să fie în spaţiul rural”
    Justificare: Există ONG-uri cu acoperire naţională care se ocupă de problemele copiilor orfani de cel puţin 10 ani, ONG-uri care au sediul social sau mai multe puncte de lucru în mediul urban dar şi în mediul rural. Prin urmare, aceste ONG-uri, care îşi fac treaba sunt eliminate de la finanţare prin această măsură, tocmai datorită faptului că au puncte de lucru sau sediul social şi în mediul urban. În opinia mea, nu contează dacă ONG-ul are sediul social în urban sau dacă are puncte de lucru în mediul urban, important este ca punctul de lucru pentru care se solicită finanţare să fie în mediul rural. Copii orfani avem peste tot şi la ţară şi în oraş, prin urmare punctele de lucru privind desfăşurarea activităţii unui ONG sunt adaptate în funcţie de cerinţe, nu în funcţie de mediul rural sau urban.
    3) Există un cost standard / ml sau mp privind realizarea infrastructurii rutiere, a infrastructurii de apă / canal ? Dacă da, atunci vă rog să-l menţionaţi în Ghid !
    4) Exista vreun cost standard / mp pentru construirea, respectiv modernizarea grădiniţelor ? Dacă da, atunci vă rog să-l menţionaţi în Ghid !

    5) La pagina 8 din Ghid este precizat că „investiţia în sistemul de alimentare cu apă trebuie să se realizeze obligatoriu împreună cu reţeaua de apă uzată, dacă aceasta nu există”.
    Întrebare: Investiţia în reţeaua de canalizare se poate realiza independent de investiţia în reţeaua de alimentare cu apă ?

    Justificare:
    Această întrebare survine pe fondul unor probleme de captare a puţului de apă pentru alimentarea localităţii, care să aibă un debit suficient de mare pentru acoperirea întregii localităţi, drept pentru care în comuna respectivă s-ar putea realiza doar reţeaua de canalizare
    6) La pagina 9 din Ghidul solicitantului aferent Submăsurii 7.2, se vorbeşte despre tipurile de investiţii şi cheltuieli le eligibile şi constatăm că se îngrădeşte într-un mod artificial accesul la finanţare pentru mai multe Comune prin introducerea următorului paragraf în care sunt precizate că sunt eligibile doar „înfiinţarea şi modernizarea (inclusiv dotarea) grădiniţelor, numai a celor din afara incintei şcolilor din mediul rural, inclusiv demolarea, în cazul în care epxertiza tehnică o recomandă”

    Propunere: Modificarea paragrafului mai sus menţionat şi introducerea următorului paragraf „înfiinţarea şi modernizarea (inclusiv dotarea) grădiniţelor din mediul rural, indiferent de amplasament, inclusiv demolarea, în cazul în care expertiza tehnică o recomandă, de asemenea finanţarea finalizăriigrădiniţelor care au fost preluate de către Comune de la Inspectoratele Şcolare şi nefinalizate nici în prezent ”
    Justificare:
    Existenţa unei grădiniţe în aceeasşi curte cu şcoala, respectiv în interiorul parcelei pe care se află şi şcoala este mai mult decât constructivă din următoarele motive:
     Se realizează o economie de combustibil în bugetul local deoarece autobuzul şcolar care transportă elevi şi preşcolari , întrucât acesta ar avea un singur traseu către şcoală, respectiv către grădiniţă;
     Un părinte care are doi sau mai mulţi copii, de vârste diferite, îi este mai confortabil să meargă într-un singur loc ca să-şi ducă/aducă copiii la şi de la şcoală, respectiv la grădiniţă;
     Dacă fratele mai mare termină orele, îl poate aştepta şi pe fratele mai mic să termine programul la grădiniţă, astfel ei vor putea merge împreună spre casă, eliminând riscurile de accidente, cauzate de neatenţia celor mici la traversarea străzilor;
     Se asigură un control unitar privind verificarea cadrelor didactice de către directorii de şcoală.
    Dacă totuşi AFIR îşi menţine poziţia de a finanţa „înfiinţarea şi modernizarea grădiniţelor, numai a celor din afara incintei şcolilor din mediul rural….”, motivat de riscul neimplementării proiectului, caz în care terenul aferent şi celelalte imobile ar fi executate silit de AFIR pentru recuperarea debitelor atunci vă rugăm respectuos să adăugaţi în Ghidul solicitantului că „ este permisă parcelarea suprafeţei de teren pe care se află amplasamentul şcolii, alocând din aceasta o parte din teren pentru modernizarea / înfiinţarea unei grădiniţe, fără ca acest lucru să fie interpretat de AFIR drept creare de condiţii artificiale”

    Precizăm că din experienţa sesiunii precedente, atunci când parcela de teren pentru înfiinţarea sau modernizarea grădiniţei a fost desprinsă din parcela şcolii sau dacă parcela de teren s-a aflat în vecinătatea şcolii, acest lucru a fost interpretat de experţii AFIR drept creare de condiţii artificiale, proiectele fiind respinse la finanţare sau retrase de beneficiari.
    7) Propun eliminarea paragrafului de la pagina 9 „In cadrul unui proiect de modernizarea a grădiniţelor / creşelor/infrastructurii de tip after school, nu este permisă extinderea pe orizonatală sau pe verticală a acestora, cu excepţia construcţiilor pentru :grupuri sanitare şi /sau dotarea cu centrale termice …………………, doar dacă acestea nu au existat în clădirea iniţială şi nu mai corespund cu necesităţile actuale……” şi introducerea noului paragraf „In cadrul unui proiect de modernizarea a grădiniţelor / creşelor/infrastructurii de tip after school, este permisă dotarea şi modernizarea de orice fel a construcţiilor existente dacă acestea nu au existat în clădirea iniţială şi nu mai corespund cu necesităţile actuale……”
    Justificare:

    Există grădiniţe localizate în sate care au locuri insuficiente raportat la numărul de preşcolari. Modernizarea acestor grădiniţe prin extindere pe orizonată sau pe verticală şi mărirea numărului de locuri, înseamnă costuri mai mici privind racordul la utilităţi şi un management mai bun pe termen lung. De asemenea, vă rugăm să luaţi în calcul că în anumite sate izolate, Comunele nu deţin decât suprafeţe mici de teren, uneori în anumite sate existând doar terenul alocat şcolii sau grădiniţelor, iar procedura de achiziţie a unor terenuri noi pentru construcţia altor grădiniţe şi introducerea acestora în patrimoniul public sau privat este o procedură de durată din punct de vedere legislativ.

    8) Propun introducerea in Ghid a eligiilităţii buldoexavatoarelor şi a altor utilaje pentru deszăpezirea drumurilor
    9) Propun introducerea în Ghid şi a eligibilităţii achiziţiei autobuzelor şcolare pentru transportul elevilor, respectiv a preşcolarilor
    10) Propun modificarea grilei de punctaj la Infrastructura educaţională după cum urmează:
    La punctul 3, litera c), pagina 19 din Ghid eliminaţi criteriul „Înfiinţarea şi modernizarea (inclusiv dotarea ) grădiniţelor, numai a celora din afara incintei şcolilor din mediul rural”.
    Justificare:
    – Criteriul de selecţie mai sus menţionat este un criteriu de eligibilitate, drept pentru care nu poate fi şi un criteriu de selecţie, deoarece eligibilitatea presupune ca toată lumea să îndeplinească nişte cerinţe minime de bază, prin urmare, toată lumea va primi punctaj egal la acest criteriu. Ce fel de criteriu de selecţie este acesta, dacă toţi primesc punctaj ?!
    – Introducerea unui nou criteriu „Proiecte care deservesc un număr cât mai mare de preşcolari – luându-se în consideraţie numărul de preşcolari din satele care care au fost arondate grădiniţei respective în ultimii 3 ani”, in locul criteriului de la punctul 3, c). Se vor lua în calcul datele statistice privind înregistrarea efectivă a preşcolarilor în ultimii 3 ani la grădiniţa individuală sau grădiniţa din incinta şcoalii respectivă, precum şi numărul preşcolarilor care au fost înregistraţi la alte grădiniţe /grădiniţe din şcoli din lipsa locurilor la unitatea la care ar fi trebuit să fie arondaţi. Document justificativ: Adeverinţe eliberate de Grădiniţa /Şcoala sau Primărie privind numărul de solicitări din ultimii 3 ani………20 puncte
    – Introducerea unui nou criteriu „Proiecte care deservesc un număr cât mai mare de preşcolari – luându-se în consideraţie numărul de preşcolari din satele care sunt arondate grădiniţei respective în următorii 3 ani”. Precizăm că o grădiniţa poate cuprinde copii din mai multe sate.
    Document justificativ: Tabel centralizator cu numărul de solicitări pentru următorii 3 ani care să justifice înfiinţarea respectiv modernizearea grădiniţei sau adeverinta eliberată de Primarie/ Scoala/Gradiniţă din care să rezulte numărul de solicitări în urmăorii 3 ani………………….20 puncte

    11) Revizuirea criteriilor de selecţie şi la puctul 3, literele d) şi e), întrucât criteriile de selecţie de ala aceste litere sunt aceleaşi cu criteriile de eligibilitate, ceea ce înseamnă că toată lumea va primi punctaj.La revizuirea criteriilor vă rog să ţineţi cont de necesitatea investiţiei în mediul rural şi nu de oportunitatea finanţării. Toţi vrem fonduri europene, însă este foarte important ca aceste fonduri să aducă beneficii comunităţii locale, implicit preşcolarilor, nu doar să construim imobile „ca sa dea bine la imagine”, ci ca să-şi demonstreze cu adevărat utilitatea.
    12) Propun afişarea pragurilor lunare pentru fiecare componentă în parte:
    • Prag lunar pt. componenta „Înfrastructură apă/apă uzată”
    • Prag lunar pt. componenta „ Înfrastructură rutieră”
    • Prag lunar pentru componenta „Infrastructură educaţională / socială”

    Justificare: Introducerea pragurilor egale pentru fiecare componentă conduce la respectarea principiului „Egalităţii de şanse şi nediscriminării”, explicând conexiunea măsurii şi a componentelor eligibile cu nevoile din teren.

    Cu stima,

    Iulia Achiritoaei

  2. Gigi spune:

    Buna
    As dori sa ma ajutati cu un răspuns sincer. Pentru o livada planta cu alun se dau subventi? Va multumesc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.