Ministerul Dezvoltării a publicat proiectul de ordonanță privind programului Național de Investiţii „Anghel Saligny”. Raportările despre cheltuirea a 50 miliarde de lei vor fi trimise prin fax iar evidența lucrărilor va fi ținută pe hârtie, de câțiva funcționari din cadrul ministerului.
Proiectul a fost publicat pe 11 august. Cei interesați au doar 10 zile la dispoziție pentru a trimite propuneri sau sugestii privind cheltuirea a 15% din bugetul României. Criticile nu au întârziat să apară, documentul fiind catalogat de societatea civilă drept PNDL 3(Programul Național de Dezvoltare Locală). Primele două etape ale PNDL au fost gândite și implementate de fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, pe vremea când era ministru al Dezvoltării Regionale.
A treia etapă a PNDL, redenumită „Anghel Saligny”, presupune cheltuirea a 10 miliarde de euro, adică 15 la sută din bugetul de stat al României. Organizația Expert Forum atrage atenția că oficialii propun demararea proiectului în condițiile în care jumătate din cele 12.000 de programe de investiții aprobate în timpul PNDL 1 și PNDL 2 nu sunt finalizate.
Problemele nu se opresc aici. Nu există o numerotare unică a acestor proiecte, raportările sunt trimise prin fax evidența lor va fi ținută manual, pe hârtie, de câțiva funcționari din cadrul ministerului Dezvoltării. Nimeni nu va ști situația la zi a lucrărilor și ministerul nu va avea o evidență a firmelor contractoare. „Nu avem, în acest moment, prea multe date despre modul de implementare. În proiectul de ordonanță, se spune doar suma disponibilă, urmând ca toate detaliile să fie trecute în normele de implementare, lucru care nu este în regulă din punctul nostru de vedere. Toate criticile Curții de Conturi, din rapoartele din 2018 și 2019, se pot aplica și proiectului de ordonanță pentru programul Saligny. Ordonanța de urgență din 2013 pentru crearea PNDL1 a fost aprobată prin lege de Parlament abia în 2015. Doi ani, au cheltuit banii fără bază legală. Nu negăm importanța acestui proiect, dar el copiază toate greșelile PNDL ”, a declarat pentru Europa Liberă Septimius Pârvu, specialist în politici publice și bună guvernare în cadrul asociației Expert Forum.
Același raport întărește opinia experților în finanțe publice „având în vedere prevederile legale și resursele alocate, responsabilitățile MDRAP pe linia controlului derulării proiectelor PNDL sunt extrem de greu de realizat, practic, în contextul creșterii exponențiale a numărului de proiecte, atribuțiile MDRAP de monitorizare și control se limitează, în cele mai dese cazuri, la activități de monitorizare a plăților.”
Propunerea pe care Curtea de Conturi o vedea ca eficientă viza îmbunătățirea mecanismelor de control, spre exemplu, prin crearea unei structuri specializate pentru controlul obiectivelor de investiții din cadrul programelor finanțate de MDRAP.
Mai multe detalii aici
