Mai multe proiecte de dezvoltare a Zonei Metropolitane (ZM) Constanta au fost prezentate la o intalnire a reprezentantilor autoritatilor locale judetene, proiecte ce vor putea fi realizate cu fonduri europene in valoare de circa 90 de milioane de euro.
Potrivit presedintelui ZM Constanta, Nicolae Nemirschi, scopul dezbaterii a fost analizarea respectivelor proiecte, astfel incat sa fie demarate cat mai rapid procedurile pentru obtinerea fondurilor europene, in conditiile in care investitiile trebuie finalizate in urmatorii cinci ani.
„Am facut prima zona metropolitana din tara, dandu-se la o parte orgoliile politice. Suntem destul de avansati si acum putem sta de vorba, apropiindu-ne de mult asteptatii bani europeni”, a afirmat primarul Constantei, Radu Mazare.
Reabilitarea si modernizarea drumului intre statiunea Mamaia si Navodari si construirea soselei de coasta intre Mamaia si Portul turistic Tomis sunt doua dintre proiectele de dezvoltare propuse de reprezentantii ZM Constanta. Radu Mazare a mentionat ca daca in urma cu trei ani, administratia locala a pierdut fonduri europene de 7 milioane de euro pentru ca nu a obtinut avizul de mediu pentru construirea soselei de coasta, in prezent el crede ca acest proiect va putea fi realizat.
„Marti se va vota in plenul Parlamentului legea care va permite construirea soselei de coasta la Constanta”, a afirmat edilul. Acesta a spus ca se gandeste la modificarea proiectului soselei de coasta, in sensul maririi numarului de benzi de la doua, la patru.
„Acum o luna, m-am intors de la Alexandria, din Egipt. Ei au acum o superbitate de sosea de coasta de 24 de kilometri, pe 12 benzi, dar au fost nevoiti ca, din cauza cresterii traficului din ultimii ani, sa lateasca soseaua, demoland trei randuri de blocuri, bineinteles cu acordarea despagubirilor corespunzatoare. Ma gandesc sa nu facem soseaua cu doua benzi, iar peste cativa ani sa ne trezim ca trebuie sa o facem cu patru benzi”, a afirmat primarul Constantei.
Potrivit acestuia, cu bani europeni va fi reabilitata si zona peninsulara a municipiului Constanta, fiind vizate faleza de promenada si parcul Cazinoului, piata Ovidiu, scarile care duc catre Portul turistic Tomis, precum si drumurile si trotuarele din intreaga zona peninsulara. Mazare intentioneaza construirea unei parcari subterane, cu trei niveluri, in zona si a alteia etajate, in apropierea portii numarul unu a Portului Constanta.
„Sub Piata Ovidiu s-ar preta o parcare, dar problema este ca ne vom izbi de arheologie. Prevad ca vom avea banii, dar nu vom putea construi parcarea pentru ca sunt niste vestigii arheologice acolo, care mai bine stau si nu le vede nimeni niciodata, decat sa facem o parcare si sa dezvoltam zona”, a spus Mazare.
Alte proiecte se refera la reabilitarea parcului arheologic de langa Arhiepiscopia Tomisului, a moscheei, a catedralei ortodoxe, a Palatului arhiepiscopal, a bisericii armenesti, a termelor si mozaicului roman si la lucrarile tehnico-edilitare aferente construirii unui bazar oriental.
Presedintele ZM Constanta, Nicolae Nemirschi, a spus ca, totodata, in urmatorii cinci ani, vor fi reabilitate zonele centrale ale celor 13 localitati ca fac parte din Zona Metropolitana si sistemele de iluminat public din aceste localitati.
Vor fi reabilitate caminul pentru persoane varstnice de la Poarta Alba, ansamblul rupestru Biserica de creta de la Murfatlar, statiile de autobuz, se va construi o parcare multietajata la Eforie Nord, vor fi amenajate zece terenuri de sport si 20 de locuri de joaca, iar la Navodari, trei camine vor fi transformate in locuinte sociale.
Zona Metropolitana Constanta, prima structura administrativa de acest tip din Romania, a fost infiintata in urma cu aproape 2 ani si cuprinde 14 localitati. Din metropola fac parte sase orase si opt comune din vecinatatea municipiului Constanta, aflate pana in 30 de kilometri departare de acesta, avand o populatie de 500.000 de locuitori (65% din populatia judetului).
Potrivit primarului Radu Mazare, prin infiintarea Zonei Metropolitane Constanta s-a dorit formarea unei entitati administrative care sa poata promova in mod eficient proiecte comune de dezvoltare a zonei si sa se atenueze discrepantele privind dezvoltarea localitatilor, in acest mod putandu-se atrage mai usor investitii si fonduri europene.
