Jonathan Scheele: Comisia Europeana considera transportul pe cai navigabile interne ca fiind unul dintre cele mai durabile si mai putin poluante moduri de transport si sprijina utilizarea lui prin: investitii in infrastructura necesara cailor navigabile interne, cum ar fi
diferitele constructii pe rauri si canale, stavilare, poduri si locuri de transbordare (acestea sunt finantate din Fondul European de
Dezvoltare Regionala, un fond structural al UE), Fondul de Coeziune, precum si Programul „Reteaua de Transport Trans- European” (T.E.N-T).
Toate aceste programe de finantare sunt destinate in principal sprijinirii eforturilor financiare ale statelor membre, in vederea dezvoltarii propriilor lor infrastructuri din domeniul transportului.
Spre deosebire de acestea, Programul „Marco Polo” se adreseaza direct laturii comerciale, care este activa in cadrul transportului din statele membre, in vederea finantarii de proiecte care pot schimba destinatia cheltuielilor de transport, de la cheltuieli cu transportul rutier la cel maritim, feroviar si pe caile navigabile interne.
Putem adauga la acestea ca si unele tari membre au avut initiativa de a-si crea propriile lor programe nationale de ajutor, in vederea sprijinirii transportului pe cai navigabile interne.
Deseori, scopul acestor programe vizeaza modernizarea si dezvoltarea flotelor de navigatie pe ape interne, dezvoltarea de servicii logistice si de cooperare intre diferitele cai de transport, formarea personalului ce deserveste flota, de exemplu, prin educatie si instruire sau dezvoltarea si modernizarea instalatiilor si facilitatilor, in cazul transbordarilor din porturile interne, de exemplu, transportul containerelor si transportul combinat etc.
euROpeanul: Slovacia si Republica Ceha au primit „unda verde” din partea Bruxelles-ului pentru a oferi subventionari sau sprijin din partea
statului pentru transportul fluvial. Ar putea Romania solicita ca masuri similare sa fie acceptate de catre comisie?
Jonathan Scheele: In conformitate cu Tratatul U.E, sprijinul din partea statului national si schemele de ajutoare trebuie aprobate de Comisia Europeana in vederea verificarii compatibilitatii lor cu regulile ajutorului de stat din U.E si regulile pietei unice. Acesta a fost cazul pentru Slovacia si Republica Ceha, dar si alte tari membre, care au introdus programe de ajutor national din partea statului, pentru transportul pe cai navigabile interne.
Bineinteles, Romania ar putea sa prezinte si sa introduca un program similar, vizand favorizarea navigarii pe cai fluviale interne care, la randul lor, trebuie aprobate de comisie.
euROpeanul: In prezent, proiectele privind imbunatatirea conditiilor navigabile pe Dunare sunt blocate de Bruxelles din cauza organizatiilor
ecologice. Ce se va intampla cu aceste proiecte ?
Jonathan Scheele: In realitate, in ciuda faptului ca transporturile pe cai navigabile interne sunt mult mai putin poluante, proiectele legate de aceste cai de transport se confrunta din ce in ce mai mult cu opozitia locala. Deseori, planurile pentru o imbunatatire a cailor navigabile
interne si activitatile de constructii pe diferite rauri sunt contestate din motive de mediu.
In general, statele membre sunt responsabile pentru planificarea si implementarea proiectelor de infrastructura pe teritoriul lor. Proiectele de infrastructura trebuie sa fie planificate si realizate in conformitate cu legislatia existenta, atat la nivel national, cat si la nivel international, precum si in acord cu procedurile de planificare.
Acestea necesita luarea in considerare si mentinerea echilibrului intre toate interesele economice si de mediu care sunt implicate in proiecte. In acest scop, Comisia Europeana faciliteaza dialogul deschis si rational la nivelul proiectului, purtand discutii cu toti factorii de raspundere implicati.
Doamna Karla Peijs a fost desemnata drept coordonator european al Cailor Navigabile Interne, in vederea facilitarii realizarii proiectelor prioritare privind Caile Navigabile Interne, in special cele vizand Dunarea.
euROpeanul: Autoritatile romane s-au plans ca, in contextul dezbaterilor publice privind proiectele finantate din fonduri europene privind
imbunatatirea conditiilor navigabile pe Dunare, nu au existat obiectiuni, dar a aparut o opozitie la Bruxelles. Care au fost argumentele Bruxellesului pentru adoptarea acestei pozitii?
Jonathan Scheele: Dupa cum am explicat anterior, proiectele trebuie sa fie in conformitate cu legislatia actuala privind mediul si procedurile de planificare, atat la nivel national, cat si european.
Mai degraba decat a fi un caz al „opozitiei Bruxelles-ului fata de proiect”, comisia trebuie sa fie in masura sa se asigure ca legile europene au fost pe deplin respectate si ca a fost asigurat un echilibru real intre interesele ambelor parti in cadrul formei finale a proiectului. Noi facem tot ce ne sta in putinta pentru a realiza acest lucru.
euROpeanul: Credeti ca este posibila o extindere a Coridorului E (Coridorul E.R.T.M.S) Dresda – Praga – Budapesta si pe teritoriul romanesc,
pana la Bucuresti si Constanta?
Jonathan Scheele: Comisia a fost informata ca autoritatile nationale ale statelor membre implicate in realizarea acestui coridor – Germania, Republica Ceha, Slovacia si Ungaria – sprijina si planifica deja extinderea acestuia.
