Cea mai mare bataie pe ajutoare de stat in valoare de 150 de milioane de euro s-a incheiat prin adjudecarea de doar sase mari proiecte care au primit ajutor de stat intre 68 si 163 de milioane de lei, ceea ce a provocat nemultumiri in piata, in conditiile in care pe acesti bani s-au batut 36 de proiecte, iar locurile de munca nou-create in total nu sunt decat circa 2.000.
„Nu e o lista care ajuta economia pentru ca locurile de munca nu au fost un criteriu, iar investitiile nu au fost dirijate catre zonele cu nevoi speciale, cum ar fi cele din estul Romaniei. Noi avem o companie printre castigatori, dar modul cum s-a facut departajarea si valoarea foarte mare a sumelor acordate dauneaza proiectului“, a spus Iulian Sorescu, avocat la Noerr si asociatii, cu expertiza in ajutoare de stat.
Enache Jiru, secretar de stat in Ministerul de Finante, de care tine departamentul de ajutoare de stat, spune ca tot timpul vor fi discutii dupa o astfel de selectie. „Aceasta a fost o schema in care a contat volumul investitiei. A fost un proces transparent. Unul din criterii a fost alocarea investitiilor in zonele cu un PIB per capita mai redus“, a spus Jiru. El a adaugat ca de abia acum urmeaza analiza fiecarui proiect in parte si ca lista se poate schimba.
Investitorii sunt chemati in cadrul acestei scheme sa demonstreze ca in urmatorii cinci ani vor plati catre stat taxe, impozite si con¬tributii sociale in valoare de cel putin nivelul sumei primite ca ajutor de stat si sa pastreze locurile de munca nou-create, insa nu exista o limita a locurilor de munca nou-create. „Poate fi si doar un singur loc de munca nou creat pe aceasta schema“, a spus Jiru, care a mentionat ca exista o alta linie de finantare speciala pentru crearea de locuri de munca.
Un mare semn de intrebare este de ce 25 din cele 36 de companii care au depus proiecte in sesiunea 11 iulie – 22 august 2016 au preferat sa o faca chiar in ultima zi, 22 august. Trei dintre acestea, Clariant, Robert Bosch si Safe Med, au fost si printre cele sase declarate castigatoare.
Anul acesta a fost cea mai mare bataie pe ajutoare de stat in conditiile in care pana anul trecut era o actiune destul de „subterana“, fiind pe principiul primul venit, primul servit. Pana in prezent, ajutoarele de stat erau „o specialitate“ a multinationalelor, insaprintre cele 36 de proiecte depuse, de data aceasta au venit firme puternice romanesti, precum Vrancart, AdePlast, Apulum, Teraplast, Croco sau Socep care activeaza in diverse industrii precum materiale de constructii, productia de hartie sau transporturi.
„Avem multi clienti pe lista pierzatorilor care au declarat ca nu vor derula proiectele fara banii din aceasta schema. Este pacat ca nu a fost gasita o solutie prin care aceasta schema sa reverbereze in cat mai multe proiecte din regiunile mai putin dezvoltate ale Romaniei care au intr-adevar nevoie de investitii“, a spus Iulian Sorescu. Niciunul din cele sase proiecte nu este castigat de vreun investitor in Moldova, cea mai putin dezvoltata zona a tarii.
Sursa: Ziarul Financiar
