Romania trebuie sa continue reformarea si modernizarea marilor intreprinderi de stat pentru sustinerea cresterii economice, in contextul in care sectorul – cel mai mare din Europa dupa numarul societatilor – este ineficient din punct de vedere economic, iar unele companii genereaza pierderi mari, sustine Elisabetta Capannelli, director de tara al Bancii Mondiale pentru Romania si Ungaria.
„In conditiile in care noul Guvern de la Bucuresti incepe sa-si puna in aplicare programul si cauta factori de crestere economica puternici, sustenabili si echitabili, consider ca unul dintre primele domenii asupra carora autoritatile trebuie sa se concentreze il constituie continuarea reformei si modernizarea marilor intreprinderi de stat din Romania (IS). Cu aproximativ 1.200 IS-uri in Romania, dintre care pentru aproximativ 300 Guvernul detine pachetul majoritar, sectorul IS ramane amplu — este cel mai mare din Europa din punctul de vedere al numarului societatilor — dar ineficient din punct de vedere economic, iar unele societati genereaza pierderi mari„, scrie Elisabetta Capannelli pe blog.
Desi Romania a sporit cu succes performanta unora dintre intreprinderile de stat, in special in sectorul energetic, directorul BM afirma ca in sectorul transporturilor mai sunt necesare o viziune si o ‘foaie de parcurs’ credibile.
„Prin intermediul imbunatatirilor la nivelul guvernantei corporative, precum si prin privatizari si vanzarea pachetelor minoritare, Romania a sporit cu succes performanta unora dintre IS-uri, in special in sectorul energetic, cum ar fi cazul unor societati ca Transgaz, Hidroelectrica, Transelectrica, Romgaz si Electrica. Cu toate acestea, ramane totusi o agenda a restructurarii nefinalizata, in special in sectorul transporturilor, pentru care sunt necesare o viziune si o ‘foaie de parcurs’ credibile, de natura sa imbunatateasca performanta. in conditiile in care trebuie continuate progresiv si implementate pentru multe IS-uri dezinvestirea, privatizarile, emisiunile de actiuni si vanzarea de actiuni, pentru altele Guvernul va dori sa-si pastreze o anumita forma de control. Cu toate acestea, nu exista niciun motiv pentru care profitabilitatea scazuta sau performanta scazuta a acestor societati ar trebui tolerate si nu exista nicio scuza pentru aceste IS-uri sa continue sa sufere de pe urma unor structuri de guvernanta inadecvate”, mai spune Capannelli.
Directorul de tara al Bancii Mondiale afirma ca guvernele care s-au succedat in ultimii cinci ani s-au concentrat pe structura de guvernanta corporativa a societatilor romanesti aflate in proprietatea statului, fiind inregistrare „importante progrese”..
„Au fost instituite un cadru legal si anumite procese de sprijin pentru a facilita recrutarea de personal pentru consiliile IS-urilor si pentru structurile de conducere ale acestora, care sa nu fie alese pe criterii politice, ci pe capacitatea de leadership, precum si pe criterii tehnice si cunostinte avansate in domeniul administrarii afacerilor. Autoritatile romane au inregistrat progrese importante in acest sens. O ordonanta de urgenta (cunoscuta si ca OUG 109) a fost emisa in 2011 si, in cele din urma, a fost transformata in Legea (nr. 111) privind guvernanta corporativa a intreprinderilor, in mai 2016. Noua lege ofera o abordare consecventa a procesului de selectie, promovare si retribuire a directorilor IS-urilor, introducand stimulentele pentru performanta”, arata Capannelli.
De asemenea, ea subliniaza ca, prin respectiva lege, se instituie si un sistem de performanta, astfel incat Guvernul sa poata stabili daca se realizeaza vreun profit si cat de rapid.
„Procesul de implementare a noului cadru de guvernanta corporativa nu trebuie stopat si nici inversat. Accentul pus pe depolitizarea si pe profesionalizarea Consiliilor de Administratie ale IS-urilor aflate in subordinea ministerelor de linie a generat anumite rezultate. in perioada 2014 — 2016, numarul intreprinderilor care si-au profesionalizat Consiliul de Administratie a depasit 25%, iar acest proces a inceput si pentru multe alte societati. Reforma guvernantei IS-urilor din Romania constituie un pas important pentru imbunatatirea performantelor generale ale IS-urilor. Aceste reforme ar trebui sa continue in ritmul actual, punandu-se in aplicare legislatia din domeniu si monitorizandu-se rezultatele. Consolidarea capacitatii Ministerului Finantelor Publice si a ministerelor de linie care supervizeaza agenda de reforma a IS-urilor ar trebui sa fie prioritizata pe agenda de lucru”, adauga Capannelli, pe blog.
Potrivit sursei citate, experienta acumulata la nivel european si international demonstreaza ca performanta intreprinderilor de stat se imbunatateste vizibil in situatiile in care se adera strict la regulile privitoare la guvernanta corporativa, concentrandu-se activitatea pe performanta „mai degraba decat pe clientelism, precum si pe concurenta, ca factori de sustinere a succesului”.
Germania, Franta, Austria, Suedia sunt doar cateva exemple de tari ale Uniunii Europene care au reusit sa-si gestioneze cu succes sectorul IS-urilor, sustine Capannelli.
in plus, ea mai afirma ca accelerarea procesului de convergenta cu UE necesita o atentie sporita fata de agenda reformelor structurale, inclusiv in sectorul intreprinderilor de stat.
„O performanta mai buna a IS-urilor din Romania va spori potentialul de crestere economica al acestei tari pe termen lung, va crea locuri de munca mai bune si va avea efecte de multiplicare pozitive asupra dezvoltarii locale si regionale, in plus fata de veniturile mai mari la buget. Similar cu orice alt actor de pe piata, care este in competitie pentru succes, IS-urile din Romania trebuie sa-si schimbe directia de actiune, concentrandu-si procesul decizional pe responsabilitate si pe performanta. Decidentii politici din Romania ar trebui sa joace un rol definitoriu de leadership atunci cand se elaboreaza viziunea de restructurare si succesul pe termen lung al IS-urilor, care sa includa mecanisme adecvate de monitorizare si decizii de politici corecte luate in vederea sustinerii activitatilor”, afirma Capannelli.
Nu in cele din urma, directorul BM atrage atentia ca publicul trebuie si el sa joace un rol central, solicitand ca resursele publice sa fie cheltuite intr-o maniera care sa permita obtinerea unor rezultate socio-economice mai bune pentru toti cetatenii Romaniei, „mai degraba decat sa fie canalizate pentru abordarea unor datorii pe termen lung ale unor participanti la piata neperformanti”.
Directorul de tara al Bancii Mondiale pentru Romania si Ungaria isi incheie postarea afirmand: „Sunt in asteptarea implementarii continue si accelerarii a acestei agende de crestere, care a fost dezvoltata in ultimii ani de guverne succesive ale Romaniei”.
Sursa: Agerpres
