
Antreprenoriat, intreprinzator, investitor, patron, manager, pentru marea majoritate a oamenilor, sunt doar niste cuvinte ce suna mai mult sau mai putin bine in strategii de dezvoltare fluturate de politicieni, cu diverse ocazii. Luam imprumuturi externe si ne zbatem sa le directionam catre acelasi san al asistarii de la care asteptam solutiile mieroase. Dar, la un moment dat, in ritmul asta, ne vom trezi ca mierea supta s-a transformat in pelin.
Adio politici de infrumusetare, sustinere sau revigorare a surselor de venit la bugetul de stat. In loc sa sustinem o economie sanatoasa, buna de muls, fericita si prospera am senzatia ca politica de azi se concentreaza mai multe pe directia „Vaca-economie, ce avem azi la micul dejun, lapte sau carne? Te mulg sau te tai?”
Pe de alta parte sunt poate si eu un biet naiv. O natie de asistati e mai usor de condus., de manat, de manipulat. „De maine crestem punctul de pensie cu 0,01%”… si 6 milioane de pensionari mai respira o zi! O sa intind si eu mana (poate in turma de asistati nu o sa fiu prea diferit)… si o sa astept rasplata cuminteniei. Dar teama mi-e ca singura „fericire” mi-o va plasa in palma vreun porumbel bezmetic.