Comisia Europeana a adoptat anul trecut propunerea legislativa privind Fondul european pentru Investitii Strategice, supranumit Planul Juncker.
Potrivit bilantului realizat de Comisie la un an de la intrarea in functiune a acestui plan, Romania se afla in grupul restrans al celor 6 state europene care nu au nicio finantare aprobata sau semnata de Fondul European de Investitii Strategice.
Din lista celor peste 200 de proiecte propuse Comisiei pentru a le include in Planul Juncker, sunt totusi 36 de proiecte aprobate de principiu, majoritatea vizand lucrari din categoria sisteme de apa, canalizare sau deseuri, care ar fi putut fi realizate cu ajutorul fondurilor europene alocate in exercitiul 2007-2013.
Aceasta aprobare de principiu nu garanteaza insa ca cele 36 de proiecte vor fi si finantate in final.
Lista Romaniei – un deficit de viziune
O lista cu proiecte de 33 de pagini a trimis Romania Comisiei Europene, in decembrie 2014, ca urmare a solicitarii acesteia pentru planul de investitii Juncker, in valoare totala estimata de 315 miliarde de euro.
Proiectele propuse de guvernul roman, peste 200, au o valoare estimata de 62,5 miliarde de euro, sunt variate (de la constructia de autostrazi, la cea de infrastructura energetica sau a unor institutii de invatamant, de la reabilitarea de teatre, biblioteci si muzee la parcuri fotovoltaice si reechiparea termocentralelor), insa majoritatea nu au o relevanta europeana, fiind mai de graba de interes local.
Inca de la inchiderea apelului de proiecte, Comisia Europeana a precizat ca nu toate propunerile primite (peste 2.000) de la statele membre UE vor fi finantate, selectia finala cazand in sarcina unei comisii speciale de evaluare, formata din experti ai comisiei europene si ai BEI.
Comisia Europeana mai preciza ca fondurile nu vor fi impartite tarilor, ci vor fi atribuite proiectelor pe baza calitatii lor. In mod evident, oficiali europeni spun ca nu se doreste un echilibru geografic, ci finantarea unor proiecte bune.
Sursa: cursdeguvernare.ro
