In primul exercitiu financiar al Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR), din intervalul 2007-2013, Romania a pierdut 1,5 miliarde de euro. Pentru urmatoarea perioada, 2014-2020, autoritatile promit ca vor face o serie de modificari legislative, astfel incat fermierii sa poata accesa toate fondurile europene puse la dispozitie Romaniei pentru dezvoltarea sectorului agricol.
In perioada 2007-2013, rata absorbtiei pe Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) a fost de 88,36%. Principalele motive pentru care agriculturii autohtoni nu au reusit sa acceseze toti banii europeni pusi la dispozitie Romaniei au fost lipsa cofinantarii si birocratia.
Mai mult decat atat, Romania a dezangajat 940 de milioane de euro din bani europeni, ceea ce este o mare pierdere, deoarece se puteau realiza foarte multe obiective in mediul rural si se putea reduce decalajul fata de Uniunea Europeana, a declarat, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, in cadrul conferintei „Agricultura competitiva in 2016: Finantare si tehnologii“, organizata de revista Capital.
„La aceste 940 de milioane de euro dezangajate, se adauga reduceri si corectii de 344 de milioane de euro. In total, nu am reusit sa cheltuim 1,24 miliarde de euro. Corectiile totale au fost si din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) pentru plati directe si masuri de piata, deci penalizarile totale aplicate Romaniei se ridica la 628 milioane de euro“, a precizat Irimescu.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) a absorbit 4,95 miliarde de euro din PNDR 2007 – 2013, la care se adauga alte 3,5 miliarde de euro, sume transferate prin Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) pe masuri de agromediu si bunastarea animalelor. In total, au fost 8,45 miliarde de euro, din care s-au cheltuit 7,15 miliarde de euro.
De ce am avut doar 88,36% rata absorbtiei – desi intr-adevar este cea mai buna din Romania – dar nu s-a obtinut 100%? „Problema cea mai importanta a fost cofinantarea, respectiv asigurarea procentului de 50% de catre beneficiari, motiv pentru care, anul trecut, s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro“, a explicat ministrul Agriculturii.
Pentru a evita aceasta situatie in noul PNDR, din perioada 2014-2020, autoritatile vor sa simplifice cererile de finantare pentru a incuraja fermierii sa solicite bani europeni. „Este nevoie de o simplificare a cererilor de finantare. Astazi, din pacate, acestea sunt foarte stufoase. Sunt multi care, atunci cand se uita pe documentatii, renunta sa le mai depuna. Vrem ca aceste cereri de finantare sa fie depuse la prima plata“, a spus directorul general al Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale, Andras Szakal.
Ce proiecte au fost accesate
In noul program, care deja a fost demarat abia in 2015, exista peste 7.500 de proiecte, in valoare de 1,5 miliarde de euro. Urmeaza ca aceste proiecte sa fie analizate in perioada urmatoare, astfel incat sa ajunga in etapa de selectie, iar ulterior sa se ajunga la contractare. „Deja 2.000 de proiecte dintre cele peste 7.500 au fost selectate. Am reusit sa facem asta pentru instalarea tinerilor fermieri si am reusit sa facem primele plati“, a precizat Szakal.
Potrivit oficialului AFIR, pana la sfarsitul lunii martie, toate proiectele depuse pe noul PNDR vor fi analizate, selectate, iar castigatorii notificati. Acesta a mai spus ca angajatii AFIR s-au axat pe finalizarea vechiului program, ceea ce a determinat o amanare a procedurii de selectie pentru noul PNDR.
Recent, AFIR anunta ca a efectuat primele plati, de 3,9 milioane de euro, prin PNDR 2014 – 2020 si ca va efectua in continuare plati in valoare de peste 6 milioane de euro.
Subventii de 2,7 miliarde de euro
„In ceea ce priveste activitatea Agentiei de Plati si Interventie in Agriculturo (APIA), in acest an ne propunem sa efectuam plati de 2,7 miliarde euro, din care 1,7 miliarde euro pentru platile directe“, a anuntat ministrul Agriculturii. Acesta a mentionat ca mai trebuie facute plati pentru 2015 in valoare de 1,3 miliarde de euro, dar este mult spus ca exista restante, pentru ca platile normale incep la 1 decembrie si se termina la 30 iunie. „Dupa cum stiti, am platit avansuri intre 16 octombrie si 30 noiembrie in valoare de 255 de milioane euro“, a completat Irimescu.
Conditii generale pentru accesarea subventiilor
Pentru obtinerea acestor plati, fermierii trebuie sa indeplineasca cateva conditii generale. Astfel, plata pe suprafata va fi acordata doar agricultorilor activi: persoane fizice, persoane juridice sau grupuri de persoane fizice sau juridice care pot dovedi dreptul legal de a utiliza exploatatia si care desfasoara in cadrul exploatatiei lor o activitate agricola. Noile reglementari exclud subventionarea detinatorilor de terenuri agricole fara legaturi cu activitate agricola. Astfel, nu mai sunt eligibile pentru plata aeroporturi, societati de cale ferata, cluburi de golf, penitenciare sau Regia Nationala a Padurilor.
In cazul beneficiarilor care, in anul anterior, au primit plati directe ce depasesc cuantumul de 5.000 de euro si se regasesc pe lista excluderilor de la plata, acestia pot deveni fermieri activi daca dovedesc ca activitatea agricola desfasurata in exploatatia lor reprezinta principala lor activitate. De asemenea, directorul general AFIR a mentionat in cadrul conferintei Capital ca va permite si fermierilor aflati in litigiu cu Agentia, sa depuna proiecte pentru finantare. In ciuda faptului ca banii europeni se obtin destul de greu, acestia reprezinta singura salvare a agricultorilor romani. Subventiile acordate pentru terenuri si pentru animale, desi sunt mai mici decat cele de care beneficiaza cei mai multi dintre fermierii europeni, asigura o mare parte din cheltuielile aferente exploatatiilor agricole.
„Avem absorbtie de peste 88% pe vechiul program, dar asta nu inseamna ca ne putem multumi doar cu atat„, Andras Szakal, directorul general al Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale.
Sursa: Capital
