Bogatia fantoma

Din pacate, remarca David Korten, se cheltuie sume exorbitante pentru tratarea efectelor, fara sa se atinga nimeni de cauze, de sistem. De aceea e mai necesara decat oricand o dezbatere publica transparenta pentru crearea unui alt sistem economic, eficient si in plan financiar, si social, si de mediu.

David Korten este unul dintre conducatorii din interior ai establishment-ului global, lucrand peste 35 de ani in institutii academice si de dezvoltare internationala de prim rang, de unde s-a retras, ca si Joseph Stieglitz, pentru a putea obtine independenta necesara manifestarii spiritului critic.

Specialist in teoria organizatiilor si strategii de dezvoltare, Korten a predat la Harvard pana in 1970, dupa care s-a mutat in Asia, vreme de 15 ani, ca reprezentant al Agentiei S.U.A. pentru Dezvoltare Internationala.

S-a intors in Statele Unite in 1992, activand in diverse organizatii civice, fiind un personaj extrem de mediatizat si publicand cateva lucrari care au facut cariera: „Corporatiile care conduc lumea”, „Marea cotitura – de la Imperiu la Comunitatea Pamantului”, „Lumea post-corporatista: viata dupa capitalism” si „Proiectul Noii Economii. De la bogatia fantoma la bogatia reala”.

Ultima lucrare dintre cele enumerate a aparut recent si in editie romaneasca, la Editura Antet, si constituie, dupa aprecierea lui Peter Barnes, „cea mai importanta carte care a aparut pana in acest moment in contextul crizei economice”. Autorul pleaca de la formularea a trei intrebari fundamentale, carora le ofera imediat si raspunsuri, pe care mai apoi le dezvolta si le argumenteaza. Acestea sunt:

1. Institutiile de pe Wall Street chiar fac ceva atat de vital pentru interesul national incit sa se justifice desfacerea baierelor pungii nationale pentru a revarsa asupra lor miliarde de dolari, in scopul de a le salva de la consecintele propriilor lor excese? Raspuns: Nu;

2. Este posibil ca intregul edificiu Wall Street sa fie ridicat pe o iluzie care nu are nici un fel de substanta, dar cu toate acestea este purtatorul unor consecinte letale, economice, sociale si de mediu pentru societate in ansamblul ei? Raspuns: Da;

3. Este posibil sa existe si alte moduri de asigurare a unor servicii financiare necesare si benefice, cu eficienta mai mare si costuri mai reduse? Raspuns: Da.

Drept urmare, Korten considera ca a venit momentul prielnic ca intregul cazino de pe Wall Street sa fie darimat, datorita coruptiei din interiorul celei mai puternice institutii financiare din lume, „altarul lui Mammon”. „Wall Street conduce o operatiune de racket care impune costuri insuportabile societatii, in vreme ce nu realizeaza vreo functie benefica ce nu ar fi realizata mai bine altfel” (p. 7). Nu mai trebuie cautati tapi ispasitori, ci trebuie atacata inima raului si construita o noua economie, bazata pe alte valori si institutii, cu un sistem financiar nou, destinat sa serveasca valorile reale ale economiei.

Mai mult, autorul considera ca modelele de dezvoltare bazate pe crestere economica ii fac pe cativa oameni extraordinar de bogati, in timp ce o majoritate substantiala plateste un pret enorm sub aspect social si al mediului.

In lucrarile anterioare, el afirmase ca marile corporatii sunt forme de afaceri inerent distructive si anti-piata, in timp ce „sistemele de piata corect concepute imita dinamica si principiile organizationale ale sistemelor vii sanatoase”.

David Korten este un adversar cunoscut, de altfel, al globalizarii economice promovate de corporatii si al pietelor financiare nereglementate, care ar avea o forta distructiva inca si mai mare. El considera ca specia umana insasi se afla acum intr-o criza profunda datorita prezentei universale si a consecintelor perverse ale culturilor si institutiilor dominatoare, care cultiva si recompenseaza patologia comportamentala si indeamna la o trezire de constiinta, pentru ca acum avem o oportunitate extraordinara de a construi „o Noua Economie dreapta si sustenabila”.

Cauza fundamentala a crizei actuale ar fi iluzia monetara, convingerea falsa ca banii inseamna bogatie, fiind de fapt niste cifre banale, adinc inscrise in mintea unora, dar care nu au nici un corespondent in realitate. Toate esecurile majore ale sistemului nostru economic s-ar baza pe aceasta conceptie eronata, pentru ca „a face bani” nu inseamna „a crea bogatie”, banii nu reprezinta o magazie de valori, ci una de asteptari. Or, Wall Street-ul a devenit a fabrica de bani si astfel detine controlul asupra intregii economii, dar actualul colaps financiar in care s-a intrat a tras cortina ce-i ascundea pe alchimistii din interior, dezvaluind o fabrica de iluzii ce-si platea conducatorii cu sume fabuloase si crea o bogatie fantoma, fara nici o valoare reala, ridicind insa pretentii la adevarata bogatie creata de altii, un furt pana la urma. Si atunci, de ce statul american cheltuie, din banii contribuabililor, miliarde de dolari pentru cirpirea Wall Street-ului? Acesta reprezinta cel mai mare abuz din istoria americana.

„Sistemul nostru economic a esuat sub toate aspectele: financiar, de mediu si social. Iar actualul colaps financiar ne ofera o demonstratie incontestabila ca a esuat exact in termenii pe care singur si i-a stabilit” (p. 15). Provocarea e majora, iar criza depaseste cu mult ceea ce publica presa aflata sub controlul corporatiilor. Din pacate, remarca autorul, se cheltuie sume exorbitante pentru tratarea efectelor, fara sa se atinga nimeni de cauze, de sistem. De aceea e mai necesara poate decat oricind o dezbatere publica transparenta pentru crearea unui alt sistem economic, eficient si in plan financiar, si social, si de mediu. „suntem privilegiati sa traim in cel mai incitant moment al oportunitatilor creative din intreaga experienta umana. Aceasta este ora. Avem puterea de a intoarce lumea pentru binele nostru si al copiilor nostri. Noi suntem cei pe care i-am asteptat” (p. 190).

In ciuda progresului tehnologic indiscutabil, omenirea nu a progresat si in planul constiintei. Uitand adevaratele valori, ne prosternam in fata altarului banilor, imbratisand o iluzie pe post de realitate si o noua forma de sclavie pe post de libertate.

Am creat o cultura si o civilizatie care venereaza cele mai patologice valente ale naturii umane. Dar avem inca posibilitatea de a ne alege, cu responsabilitate morala, viitorul. Putem inlocui aceasta cultura dominatoare si institutiile care o slujesc. Putem trece de la concurenta exclusivista la cooperare inclusivista. Potentialul sanatos al naturii noastre umane tinjeste dupa eliberare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top