Avand in vedere experienta dumneavoastra, ce ne puteti spune despre programele nationale cu finantare de la bugetul de stat START si Comert 2015? In calitate de consultant recomandati aceste programe? Iata intrebarile la care au binevoit sa raspunda doamna Teodora Gheorghevici, doamna Rodica Lupu (Loop Operations) si domnul Tudor Ciumara (SC Carbon Consult SRL) carora le multumim frumos pentru colaborare.
Programul Start este util deoarece, conform presedintele Patronatului Tinerilor Intreprinzatori din Romania (PTIR), Florin Jianu, in Romania sunt active peste 17.000 de firme de tip SRL-D, numarul lor crescand semnificativ fata de anul precedent. Un ajutor financiar pentru aceste firme prin Programul Start ar fi chiar util la inceput de drum.
In ceea ce priveste Programul Comert si servicii de piata dedicat operatorilor economici, pot beneficia de ajutor intreprinderile cu capital integral privat, care au avut numar mediu anual de salariati mai mic de 250 in 2014 si care au o vechime de cel putin doi ani. Acestea pot obtine finantare pentru achizitii cu adevarat utile pentru buna lor functionare.
Atu-ul ambelor programe este rata buna de cofinantare
In calitate de consultant recomand aceste programe. Intocmirea unui bun plan de afaceri constituie un exercitiu serios pentru un intreprinzator, o ocazie de a-si autoevalua ideea de afacere, de a-si extinde ideea initiala si de a afla care sunt avantajele si dezavantajele pe piata in domeniul sau.
Rodica Lupu, CEO Loop Operations
Programele sunt doua scheme de minimis administrate de guvern care ofera posibilitatea initierii, in cazul START, si respectiv dezvoltarii pentru COMERT, a unor idei de afaceri. Potentialii antreprenori pot atrage aproximativ 20.000 de euro din surse nerambursabile cu o cofinantare de minimum 10% pentru intierea sau dezvoltarea unei idei de afaceri.
Trebuie avut in vedere costul de oportunitate pentru aceste surse de finantare, raportat la sursele traditionale
Pentru potentialii beneficiari de interes sunt regulile de minimis aplicabile conform Regulamentului CE nr. 1.998/2006, privind ajutoarele de minimis, cat si conditiile /restrictiile specifice atasate de administratorul schemei. In acest sens, inainte de a lua decizia de a participa recomandam potentialilor beneficiari fie familiarziarea cu legislatia si programul, fie consultarea unui specialist.
Atat studiul realizat intern de catre Loop Operations (www.loopoperations.ro), cat si studiul anual realizat de catre E&Y („Antreprenorii Vorbesc”) identifica principala dificultate a unui tanar antreprenor ca fiind accesul la finantare. Astfel, utilizarea fondurilor nerambursabile ca si capital initial pentru o idee de afacere reprezinta o alternativa utila pentru cei care nu dispun in totalitate capitalul necesar. Cu toate acestea, trebuie avut in vedere costul de oportunitate pentru aceste surse de finantare, raportat la sursele traditionale, acest lucru putand fi realizat doar de catre fiecare antreprenor in parte in functie de specificul afacerii.
Mai mult decat atat, am identificat o serie de conditii pe care un antreprenor, care apeleaza la fonduri nerambursabile, trebuie sa le indeplineasca cumulativ pentru a-i asigura acestuia un punct de pornire decent intr-o astfel de competitie:
1. Cel mai important aspect este intentia de a investi si increderea in propria idee. Din punctul nostru de vedere, aplicantul ideal intentioneaza sa realizeze investitia, indiferent daca obtine finantarea nerambursabila sau nu, si profita doar de oportunitatea realizarii acesteia cu capital suplimentar;
2. Dispune de un minimum capital de inceput, aspect foarte important si corelat cu punctul 3.
3. Avand in vedere faptul ca este vorba de surse de finantare guvernamentale, trebuie avute in vedere intarzieri cu platile, un aspect foarte periculos pentru o intreprindere aflata la inceput de drum. Faptul ca sumele necesare finantarii programului sunt blocate, sau nu se regasesc in totalitate in bugetul de stat si se aloca prin rectificare trebuie sa reprezinte un semnal de alarma. Nu in ideea descurajarii unui potential antreprenor, ci mai degraba pentru o planificare financiara riguroasa, in special cash flow-ul pentru primul an, si fazarea investitiilor astfel incat sa poata fi acoperite din resurse proprii in prima instanta.
Recomandam acest tip de program, in special acelor persoane interesate de initierea primei afaceri. Obtinerea capitalului necesar pentru initierea afacerii reprezinta doar un prim pas si de obicei cel critic, dintre etapele finantarii unei intreprinderi.
Cand ai deja un produs/serviciu sau un istoric financiar este mai usor de atras capitalul din mediul privat. Concomitent observam in Romania diversificarea instrumentelor financiare disponibile pentru fiecare din fazele de dezvoltare a unei afacerii (business angels, fonduri de capital, venture capital).
Totodata, avand in vedere ca plafonul pentru ajutorul de minimis acordat unei societati este de 200.000 de euro, beneficiarii pot, ulterior, sa opteze pentru alte programe cu finantare din surse publice de tip nerambursabil.
Tudor Ciumara, SC Carbon Consult SRL
Pentru cei ce primesc in cele din urma finantare prin intermediul acestor programe, ele sunt in general utile. Aceasta utilitate deriva, pe de o parte, din cel mai evident element, respectiv posibilitatea de finantare a unei afaceri si, pe de alta parte, din faptul ca procedurile de acordare si monitorizare a finantarii implica o anumita atentie acordata detaliilor, planificarii, organizarii acesteia. Sigur, cei ce primesc finantare trebuie sa respecte unele lucruri, sa faca unele activitati si achizitii altfel decat daca nu ar fi beneficiat de finantarea nerambursabila (cu consum mai mare de resurse).
Cateva exemple:
• Multi apeleaza la servicii de consultanta pentru realizarea planurilor de afaceri sau investitii.
• Se pierde destul de mult timp cu realizarea tuturor pasilor ceruti de birocratia proiectului.
• Se pierde din flexibilitatea deciziei privind achizitiile – desi uneori poate achizitionarea unui echipament la mana a doua ar fi decizia fireasca a antreprenorului, conditiile de acordare a finantarii impun achizitionarea de echipamente noi, in conditii „de piata”.
• Pentru a obtine puctaje care sa le dea o sansa la obtinerea finantarii, unii antreprenori ajung sa promita ca vor face lucruri care ii vor costa in timp. Daca promit, spre exemplu, ca vor angaja cu o persoana mai mult decat ar fi avut sens in mod normal, doar pentru a putea obtine finantarea, acest lucru ii va costa minim 15.000 lei/an, pentru 3 ani. Sigur, poate vor gasi sa-i dea de facut ceva angajatului respectiv, ca sa-si acopere macar cheltuielile salariale, dar tot se pierde din eficienta afacerii.
Ce este sigur, nu se poate vorbi de niste bani primiti gratis
Acestea sunt costuri asociate cu obtinerea finantarii, care ar trebui scazute (daca se pot cuantifica) din banii primiti pentru a vedea care este pana la urma beneficiul net pentru cel ce primeste finantarea. Ce este sigur, nu se poate vorbi de niste bani primiti gratis. Obtinerea lor are un pret destul de mare masurat in bani, efort si oportunitati nefolosite. Sunt insa situatii in care totusi merita sa se incerce obtinerea finantarii.
La nivel individual, privind strict din perspectiva antreprenorului care ar dori sa obtina o finantare pentru afacerea lui, aceste programe sunt de interes. Orice oportunitate de a spori sansele de succes ale afacerii trebuie explorata.
La nivel macro, daca ar fi sa evaluez modul in care aceste programe contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului ar trebui sa spun ca din pacate resursele consumate nu justifica rezultatele.
Sigur, aceasta este o opinie personala, bazata doar pe informatii culese din proiectele de consultanta legate de aceste programe in care am lucrat.
Nu cunosc indicatorii generali ai programelor – cate firme au ajutat si cate au incurcat… Intuitiv insa, cred ca in total mai mult incurca decat ajuta iar motivele sunt urmatoarele:
• Numarul celor ce solicita finantare dar nu o primesc este mai mare decat al celor ce o primesc. Cu totii insa realizeaza planuri de afaceri in care investesc timp si bani. Pentru cei mai multi aceste investitii nu aduc roade si ar fi fost mai castigati daca se concentrau pe dezvoltarea afacerilor cu resurse proprii. Sigur, se poate spune ca oricum e bine ca orice firma sa-si faca un plan de afaceri. Afirmatia e corecta, dar conteaza destul de mult si continutul unui astfel de plan iar formatul impus in cadrul acestor programe nu este tocmai stralucit.
• Toata povestea dureaza foarte mult. Sute de antreprenori urmaresc luni la rand noutatile, pentru a vedea daca proiectele lor ar putea fi eligibile. Intarzierile anuale in anuntarea acestor noutati sunt deja obisnuite. Apoi, evaluarea proiectelor dureaza destul de mult, la fel si procedurile de implementare si acordare a finantarilor. Una peste alta, in mare, cei ce nu vor primi finantare pierd cam o jumatate de an ca sa afle asta, iar cei ce vor primi finantare o vor face cam intr-un an. Tot acest timp implica renuntarea la oportunitati de afaceri si energii antreprenoriale deseori irosite.
Desi in general nu sunt un mare sustinator al acestor proiecte, da, uneori le recomand. Ca modalitate de cheltuire a banilor publici le consider ineficiente si gresite. Un antreprenor insa trebuie sa profite de toate oportunitatile care i se ivesc. Daca una dintre aceste oportunitati o reprezinta unul dintre aceste programe, cu toate problemele sale, trebuie sa incerce.
Ceea ce recomand insa clientilor sau potentialilor clienti in legatura cu aceste programe este sa fie foarte atenti la urmatoarele aspecte:
1. Sa verifice de la bun inceput daca activitatea pe care vor sa o desfasoare poate fi finantata. Daca nu, problema e rezolvata de la bun inceput, cu consum minim de resurse.
2. Sa se asigure ca obtin un punctaj maxim sau aproape de maxim, conform grilei de evaluare a planului de afaceri. Aici, ca si la punctul anterior, o problema este reprezentata de faptul ca mult timp se pot folosi doar informatiile valabile in anul anterior, noutatile pentru anul curent aparand cu destula intarziere. Situatia din anii precedenti ne arata ca planurile cu punctaje care nu sunt apropiate de maxim au sanse foarte mici de a primi finantare.
3. Daca ajung pana la aceasta etapa, sa fie siguri ca pot sa-si finanteze singuri proiectul, cel putin temporar (nu se acorda finantarea in avans ci se deconteaza cheltuielile totale).
4. Sa se asigure ca toate cheltuielile si investitiile pe care le trec in planul de afaceri le-ar face si daca si-ar folosi exclusiv proprii bani. Costurile directe si indirecte asociate cu primirea si folosirea acestei finantari sunt prea mari pentru a utiliza finantarea in mod ineficient.
5. Sa citeasca cu atentie toate documentele referitoare la finantare iar daca colaboreaza cu un consultant sa nu il lase pe acesta sau sa nu ii ceara sa le dea un proiect „la cheie” ci sa se implice activ in realizarea acestuia.
6. Sa faca toate aceste lucruri cat mai din timp.
Aceste fonduri sunt foarte bune si trebuie sa se mareasca volumul alocarilor
Se inscriu 1000 si primesc doar 133-150 de beneficiari
Nu inteleg, s-a alocat pentru locuri subventionate prin programele POSDRU cca 40 de milioane de euro si este un total fiasco
Cei ce au angajat tineri absolventi din oct 2014 , nici azi nu au primit banii
Daca UE ne-au alocat 40 de milioane de euro si programul este ineficent ,banii se pierd , iar la programul comert servicii abia s-au alocat 4 milioane de euro ,de ce ?? ma intreb de ce
nu renuntam la plata catre bugetul UE a celor 2 miliarde de euro pe an si ii dirijam unde este pentru tara eficent si nu sa ni-i aloce in domenii pentru noi nerentabile ,ineficente alocari facute de pngelarii de la UE
Aceasta conducere si dirijare de la centru de catre pingelarii neprofesionisti de la Bruxell au adus si Grecia in faliment si urmeaza Romania in cativa ani
Fonduri nerambursabile dar defapt mai mult decat rambursabile. Aprobarea proiectelor se face pe baza punctajului, ca sa poti avea un punctaj mare trebuie sa-ti asumi ca angajezi 2 oameni pe toata perioada proiectului (2 x 1100 minim x36 = aprox. 17.600 EUR + 10% pusi de tine) aia sunt banii. Dar sunt curios ce IMM, care isi desfasoara business-ul pe bune, pana in 2 ani isi permite sa cheltuie 20.000 EUR intr-o luna dupa care sa-i ia de la stat. In 2 ani nu stiu cati apuca sa fie pe profit, dar sa-si asume cheltuieli cu angajatii pentru inca 3 ani de 18.000 EUR. Se promoveaza artificiile cu tipul asta de finantari… Eu firma mare investesc/imprumut o firma mica, angajez 2 oameni pe care oricum trebuie sa-i angajez sa munceasca pentru firma mare. Nu este deloc un ajutor pentru IMM-urile pana in 2 ani unde se puncteaza 1 angajat (Adica te astepti la companii cu 1 angajat) si vrei sa aiba pe dreapta 20.000 EUR pe care sa-i cheltuie in 30 zile (pentru proiect/investitie) :))). E penibil!!! Se promoveaza achizitionarea de echipamente tehnice, excluzand productia de materiale (mobila, tipografii, etc.), pe IT nu se mai investeste de mult in TEHNIC softul/cloud-ul este baza. Inteleg ca va chinuiti sa efectuati aceasta documentatie din 2006 dar trebuie schimbata in 2015…. IMM pana in 2 ani cu 1 angajat, pe scurt trebuie sa faca urmatoarele in 30 zile: 2 angajati, cheltuieli de 20.000 EUR + 10%, implementarea proiectului. Poate o sa-mi spuneti ca poti lua 3000 EUR, cineva care isi permite 2 angajati cu minim pe economie (nu-ti vine nimeni pe minim) nu sta dupa 3000 EUR de la stat.
Nu mai zic ca sunt sanse ca unii sa faca imprumuturi la banci sau in alte zone si sa se trezeasca cu schimbari de directori in institutii sau oameni din conducere dupa care sa stea sa-si ia banii cu lunile….ca avem un apart de stat de „incredere”. La verificare poate sa vina un NEA ION si sa-ti arate ca n-ai inteles legea proasta de la noi din ROMANIA…si sa te trezesti ca nu-ti iei banii. As vrea un punct de vedere al marilor consultanti de mai sus ….