Guvernul României a aprobat ieri, 25 iunie, prin Ordonanță de urgență, Codul Administrativ al României, un act normativ care aduce claritate și eficiență în administrația publică, integrând mai multe acte normative pentru îmbunătățirea serviciilor publice.
”În ultimele două luni, am avut întâlniri cu reprezentanții structurilor asociative ale administrației publice din România, care ne-au solicitat adoptarea Codului Administrativ. De altfel, de 15 ani, reprezentanții administrației publice locale, indiferent de culoarea lor politică, ne solicită ajutor pentru a simplifica toate procedurile”, a precizat viceprim-ministrul Vasile-Daniel Suciu, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.
Codul Administrativ creează un cadru legal unitar, coerent, clar și simplificat pentru activitatea administraţiei publice și reglementează următoarele domenii:
- administrația publică centrală
- administrația publică locală
- prefectul, instituția prefectului și serviciile publice deconcentrate
- reguli specifice proprietății publice și private a statului sau a unităților administrativ-teritoriale
- statutul funcționarilor publici, prevederi aplicabile personalului contractual din administrația publică și evidența personalului plătit din fonduri publice
- răspunderea administrativă
- serviciile publice.
”Avem astăzi un act normativ complex, care creează cadrul necesar pentru modernizarea și eficientizarea administrației publice. Acest cod nu este pentru conducătorii administrației publice, ci pentru funcționarea corectă a instituțiilor în interesul cetățenilor”, a precizat viceprim-ministrul Vasile-Daniel Suciu.
Codul administrativ stabilește, printre altele:
- procedurile și termenele pentru numirea în funcția de membru al Guvernului în caz de remaniere guvernamentală sau de vacantare a postului;
- validarea mandatelor consilierilor locali aleși prin hotărârea instanței, nu prin hotărârea unei comisii de validare;
- răspunderea aleșilor locali pentru aprecierea necesității și oportunității actelor administrative;
- atestarea domeniului public prin hotărâre de Consiliu local sau județean, și nu prin hotărâre de guvern;
constituirea de venit la bugetul local a redevențelor obținute prin concesionare din activități de exploatare a resurselor la suprafață (40% la nivelul bugetului local al județului pe pe teritoriul asupra căruia există activități de exploatare, 40% la bugetul local al comunei, orașului sau municipiului și 20% la bugetul de stat); - organizarea concursurilor naționale pentru înalții funcționari publici;
- condițiile de transfer al funcționarilor publici din administrația publică centrală în cea locală și invers.
Sursa: MDRAP
