Densitatea e un catalizator al progresului, dar si un risc al acestuia. Oricum, viitorul va fi un loc aglomerat sau nu va fi deloc.
Futurologi de renume, incepind chiar cu Alvin Toffler, considera ca omenirea intra intr-o noua era, zisa „hibrida”, in care omul si tehnologia vor deveni intimi pina la contopire. Este adevarat ca tehnologia s-a insinuat profund in fiecare sfera a vietii si activitatii umane, de la manipularea ADN-ului si pina la zborurile spatiale, evoluind intr-un ritm ametitor. Devenim parte a masinii, iar aceasta devine parte din noi. Tehnologia devine tot mai inteligenta, omniprezenta si capabila de progres. Impactul ei asupra vietii umane, a societatilor devine coplesitor si perturbator, mai mult decit oricind in istoria omenirii.
In curind vom avea computere pe baza de ADN, care vor folosi enzime si molecule in loc de cipuri, la scara nanometrica, adica extrem de mici, capabile sa se insereze in toate obiectele pe care le folosim, inclusiv in corpurile noastre. Conectate la Internet, ele vor face un permanent schimb de informatii. Noile tehnologii vor fi, cum spuneam, extrem de inteligente, capabile sa si analizeze informatiile, inclusiv pe cele ce necesita intelegere contextuala.
Mai mult decit atit, tehnologia va deveni antropomorfa. Vom putea sa-i comandam prin voce sau gesturi, iar ea va reactiona tot mai natural. Aceasta va duce inclusiv la atasamente emotionale din partea noastra (citi nu-si iubesc si acum telefonul sau laptopul?). In Japonia, un tinar s-a casatorit cu personajul preferat dintr-un joc pe calculator. Iata cum se sterg granitele dintre real si virtual. Cu cit vom cultiva mai mult mediile virtuale, cu atit astfel de „intimplari” vor escalada.
Internetul va fi uitat. Noile solutii tehnologice vor avea performante de neimaginat. Fizica, biologia, matematica, neurologia, biotehnologia, nanotehnologia, biomecatronica, robotica si inteligenta artificiala in general vor face minuni, dar vor crea si perturbari sociale. Asta pentru ca tehnologia evolueaza, se diversifica si se maturizeaza intr-un ritm mai accelerat decit oamenii. Vechile moduri de trai, de afaceri se vor schimba, economia se va revigora, creindu-se potentialul unor cresteri fara precedent. Inovatia combinatoriala va fi la ordinea zilei. Cu cit creste numarul de tehnologii, cu atit apar mai multe posibilitati combinatorii, rezultind produse tot mai complexe, cu costuri tot mai mici, care vor revolutiona economia.
Ar fi fost de asteptat ca dezvoltarea tehnologiei sa duca la raspindirea ei si deci la scaderea densitatii dintre aglomerarile umane (vezi Paul Krugman). In mod paradoxal insa, potrivit Raportului Bancii Mondiale privind Dezvoltarea Globala, jumatate din PIB-ul mondial se produce pe 1,5% din suprafata uscatului. Asadar, urbanizarea, concentrarea populatiei in marile orase continua. Pietele globale s-au concentrat si ele tot mai mult. De pilda, piata derivatelor financiare (inovatia nu este doar tehnologica), care se concentreaza pe burse, a crescut in ultimul deceniu de sase ori. Primele zece banci americane detin 11 trilioane din totalul activelor bancare americane, care sint de 13 trilioane dolari. In Franta, primele cinci banci franceze detin active de trei ori mai mari decit PIB-ul tarii. Se intelege ca astfel de entitati se pot prabusi doar impreuna cu intregul sistem, retelele financiare fiind interconectate. Oricum, riscul financiar actual este urias.
Dar aceasta concentrare are alte mari riscuri. Daca inghesui aproape jumatate din populatie si din mijloacele de productie in zonele de coasta, te expui unor calamitati naturale, uragane, taifunuri, cutremure etc., cum se intimpla in S.U.A., Japonia, sud-estul Asiei s.a. Numai cutremurul din Japonia a produs pierderi de cca. 300 de miliarde de dolari, iar viitorul suna sumbru. Riscurile sint mari si in privinta pericolelor de accidente, dar si in ce priveste atacurile militare sau teroriste.
Cresterea similara a densitatii tehnologiei informatiei aduce riscuri pe masura. Pe 6 mai 2010, o furtuna de algoritmi de tranzactionare generata de un ordin masiv si intirziat de vinzare a produs o cadere a indicelui Dow Jones de 700 de puncte in zece minute (cea mai rapida cadere din istorie), dar lucrurile au revenit rapid. Exemplele de acest gen sint deja numeroase, ceea ce ne face sa ne gindim tot mai mult la riscurile despre care vorbeam. Va dati seama ca toata dezvoltarea tehnologica, cu avantajele ei, este exprimata monetar si gazduita in citadelele si retelele financiare amintite, gestionate de o tehnologie a informatiei care ne supravegheaza pe toti, dar pe care n-o controleaza nimeni? Va dati seama ce concentrare de putere se gaseste aici, dar si ce riscuri planeaza? Practic, e ca si cum am pune aproape toate ouale economiei mondiale intr-un singur cos, si ala virtual.
Fenomenul face parte din procesul de globalizare si ne prezinta avantajele si costurile densitatii (vezi si analiza lui John Seo din Foreign Policy, numarul pe septembrie-octombrie 2011). De pilda, PIB-ul Hong-Kong-ului egaleaza intreg PIB-ul Africii, fara Africa de Sud. Tehnologia ne-a ajutat sa construim mega-orase, care sint si mega-centre financiare. Astfel, trebuie sa ne pazim nu doar de incendiile propriu-zise ci si de incendiile financiare, care pot ruina aproape totul in timp record. Trebuie sa constientizam aceste riscuri si sa valorificam mai bine spatiul, si nu doar cel fizic, desi concentrarea continua, ca tendinta globala. Densitatea e un catalizator al progresului, dar si un risc al acestuia. Oricum, viitorul va fi un loc aglomerat sau nu va fi deloc.