Comentariile, observațiile sau propunerile pe marginea documentelor pot fi transmise la adresa de e-mail [email protected] până la data de 21 august 2020.
”Politicile orientate catre persoane” complementare cu interventiile din Cadrul POIDS sunt urmatoarele:
2.1.5. Creșterea participării pe piața muncii a categoriilor vulnerabile
Numeroase grupuri marginalizate din România, printre care și romii, persoanele cu dizabilități și șomerii pe termen lung, înregistrează rate de ocupare a forței de muncă mai reduse decât restul populației. Aceasta este și situația femeilor, decalajul de ocupare a forței de muncă dintre sexe din România fiind cu 3,7% mai mare decât în UE-28.
2.2.4. Oferirea sprijinului financiar adecvat pentru persoanele cu dizabilități în risc de sărăcie sau excluziune socială
Un studiu din anul 2010 legat de calitatea vieții copiilor și a tinerilor cu dizabilități fizice a indicat că 89% dintre îngrijitorii personali ai acestor persoane sunt membri de familie. În cadrul acestor familii, numai 20 de procente dintre respondenți au spus că nivelul acestora de venituri este suficient pentru o calitate decentă a vieții
2.2.5. Protejarea persoanelor vârstnice aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială
2.3. Servicii sociale
Dezvoltarea serviciilor sociale trebuie integrată într-o politică coerentă incluzivă și proiectată să sprijine persoanele în cadrul familiilor și al comunităților, cu atât mai mult în contextul procesului de regionalizare și descentralizare administrativă și financiară. În acest scop, strategia identifică șase obiective prioritare:
(4) consolidarea și îmbunătățirea asistenței sociale la nivel de comunitate;
(5) dezvoltarea echipelor comunitare de intervenție integrată, cu precădere pentru comunitățile sărace și marginalizate;
(6) dezvoltarea serviciilor destinate grupurilor vulnerabile incluzând copiii, persoanele cu dizabilități, persoanele vârstnice și alte grupuri vulnerabile.
2.5.3. Creșterea accesului grupurilor vulnerabile la servicii de asistență medicală primară de bună calitate
Rețeaua de sănătate primară și de servicii la nivel de comunitate reprezintă cel mai bun cadru de lucru pentru implementarea eficientă a măsurilor menționate în secțiunile anterioare. Medicii de familie, medicii generaliști împreună cu asistenții medicali comunitari și mediatorii sanitari romi, alături de asistenții/lucrătorii sociali și mediatorii școlari, reprezintă actori cheie pentru asigurarea accesului grupurilor vulnerabile și comunităților sărace la servicii de sănătate. (Toate aceste parti interesate trebuie sa devina, in urmatorii cativa ani, parte din echipele comunitare integrate) Dezvoltarea rețelei naționale emergente de personal care să lucreze în domeniul asistenței medicale
Pentru viitor, se au în vedere următoarele:
(i) investiția în dezvoltare profesională (prin revizuirea fișelor postului și furnizarea de formare periodică pentru lucrătorii comunitari din domeniul sănătății);
(iv) adoptarea unei abordări integrate în furnizarea serviciilor sociale, prin înființarea echipelor comunitare de intervenție integrată;
2.6. Locuire
2.6.1. Creșterea accesibilității și îmbunătățirea calității locuințelor, în special pentru populația vulnerabilă
2.6.2. Dezvoltarea sectorului locuirii sociale
2.6.3. Asigurarea sprijinului de urgență și creșterea capacității de prevenție timpurie pentru persoanele fără adăpost
De aceea, în viitorul apropiat, trebuie adoptate câteva măsuri decisive, printre care:
(i) eradicarea fenomenului copiilor străzii;
(ii) evaluarea dimensiunii populației fără adăpost din toate marile orașe;
(iii) creșterea numărului și capacității adăposturilor;
(iv) îmbunătățirea capacității intervențiilor de urgență pe stradă în vederea asigurării nevoilor de bază cu privire la alimentație și asistență medicală pentru persoanele nevoiașe;
(v) adoptarea programelor de regenerare urbană pentru a soluționa problema așezărilor informale;
(vi) prevenirea și stoparea evacuărilor ilegale; și
(vii) adoptarea politicilor de prevenire pentru persoanele cu risc de a rămâne fără adăpost, inclusiv persoanele eliberate din detenție, din instituțiile de îngrijire a copiilor, centre rezidențiale și spitale, victimele violenței domestice, persoanele dependente de droguri și persoanele vârstnice singure și vulnerabile.
2.7.2. Creșterea toleranței și reducerea discriminării
Susținerea în vederea sensibilizării opiniei publice și creșterii toleranței față de diversitate (inclusiv diferite categorii de grupuri marginalizate sau discriminate) este necesară pentru a crea un mediu social și instituțional care facilitează integrarea socială a grupurilor vulnerabile.
Scopul POIDS este de a sprijini incluziunea sociala a persoanelor apartinand grupurilor vulnerabile, mai ales ale celor in risc ridicat, inclusiv prin reducerea decalajului rural-urban in ceea ce priveste saracia si excluziunea sociala si cresterea accesului la servicii de calitate pentru populatia vulnerabila, urmarind obiectivele generale:
1. Cresterea accesului la servicii sociale pentru populatia vulnerabila, cu precadere din mediul rural prin infiintarea si dezvoltarea de servicii sociale la nivel local
2. Cresterea calitatii serviiciilor sociale destinate persoanelor apartinand grupurilor vulnerabile prin asigurarea cu personal de specialitate bine pregatit la nivel local si infrastructura adecvata
3. Reducerea gradului de excluziune sociala pentru grupurile vulnerabile prin oferirea de suport si servicii accesibile pentru depasirea situatiilor de dificultate in care se afla
4. Cresterea capacitatii sistemului national de asistenta sociala de a raspunde la nevoile populatiei vulnerabile prin dezvoltarea capacitatii furnizorilor de servicii sociale publici si privati la nivel local
5. Cresterea capacitatii autoritatilor locale de a identifica si evalua nevoile sociale ale comunitatii intru-un mod participativ si de a elabora planuri de actiune
Bugetul estimat: 2.959.900.000 euro fonduri europene.
Sursa: Ministerul Fondurilor Europene
