Ministrul fondurilor europene, Cristian Ghinea, vorbeste intr-un interviu despre lansarile care se vor face in urmatoare perioada si despre absorbtia fondurilor europene.
Credeti ca cinci luni e suficient pentru a „livra“ rezultate, a face reforme?
Sa dau un exemplu: lansam programul Scoala pentru toti. Sunt 198 de milioane de euro pe care ii punem pentru acest program. Chiar azi, cand facem acest interviu, lansam ghidul in consultare publica. Este un ghid care pune scoala in centrul proiectului, anume: primarii, ONG-uri, biserici, orice alta entitate care face parteneriat cu o scoala. Si vorbim de scoli cu risc mare de abandon scolar, mai ales zonele marginalizate sau in zona rurala. Avem o treime de copii care se pierd pe drum in mediul rural, dispar din sistemul de invatamant. Vine un asemenea partener impreuna cu o scoala si spune: la mine in sat, daca dau copiilor bani de naveta sau dau o masa calda, ii retin la scoala. In august deschidem call-ul propriu-zis, vom inchide evaluarea in septembrie si, probabil, in iarna incepem aceste proiecte, care vor continua pana in 2020-2023, depinde pana cand avem bani pentru ele. N-am niciun fel de emotie ca si alti colegi ai mei au astfel de proiecte care, odata incepute, ar fi irational, nebunesc, sa fie oprite. Si noi o sa avem grija, cand ne intoarcem la ce faceam inainte, sa stam cu gura pe ei ca aceste proiecte sa nu fie oprite. Maine lansam un proiect asemanator pentru antreprenoriat. Saptamana viitoare avem ghidul pregatit pentru un proiect care tinteste resursa umana in scoli, adica vom da burse speciale pentru tinerii absolventi pentru a merge sa predea in zonele marginalizate. Il lansam, nu mai poate fi oprit. In general, pe fonduri europene suntem intr-un moment-cheie in care lansam ghidurile pentru perioada 2014-2020. Daca le lansam vor fi foarte greu de oprit. Dar nu plecam de la ideea ca cei care vin sunt asa de nebuni incat sa schimbe absolut totul, ca n-au de ce.
Am lansat ghiduri pentru 9 miliarde de euro pe programul de infrastructura. Facem la minister un departament de pregatire a proiectelor, deocamdata suntem cu proiectele care continua din trecut, dar trebuie sa pregatim proiectele mari, cum este metroul spre Otopeni, de exemplu. Aceste proiecte mari au nevoie de un an, doi ca sa fie pregatite. Guvernul care va veni le va avea deja mature. De ce sa le schimbe? Ma rog, daca vine un Sova, care s-a apucat sa schimbe proiectul Sibiu-Pitesti… Au existat cazuri irationale, in care vine un politician si vrea sa mute coridorul european de la Pitesti la Brasov. Sper ca am iesit din acea paradigma.
Care este totusi situatia reala pe fonduri europene? Povestea lor, spusa de inamici, este „absorbtie zero“.
Noi suntem azi in plin proces de inchidere a exercitiului financiar 2007-2013, la anul se inchid programele. M-a intrebat d-na Birchal la parlament„de ce n-ati inchis programele?“ si am explicat ca programele se inchid la anul, toata UE inchide anul viitor programele operationale 2007-2013. Pe aceasta inchidere lucreaza 90% din oamenii din minister. Daca luam cifrele exacte privind absorbtia: in 31 octombrie 2015 intrasera 10,6 miliarde de euro; in 22 iunie 2016, cand am scos cifrele inainte sa merg la comisia parlamentara, intrasera 12,5 miliarde de euro, diferenta fiind de 1,9 miliarde. Deci, de cand a venit Ciolos la guvern si pana acum, au intrat de la Comisie 1,9 miliarde de euro in tara.
Separat de asta, vorbim de deschidere programelor pentru 2014-2020. D-na Birchal a mintit si a spus „aveti absorbtie zero“ si eu am demonstrat ca n-avem absorbtie zero, pentru ca au inceput platile de la Comisie pe programul de dezvoltare rurala. D-na Birchal n-a inteles despre ce este vorba si insista cu „zero, zero, zero“, a fost nevoie sa scot scrisoarea de la Comisie catreParlamentul European privind platile pe toate tarile UE si chiar si chitanta ca s-au facut plati pe 2014–2020.
Dar discutia in sine despre absorbtie pe un exercitiu financiar care abia incepe e ciudata. In realitate, in toata UEmedia absorbtiei pe 2014-2020 este 1,5%. Daca ar fi sondaj, ar fi in marja de eroare. Ca este 0,2, ca in Romania, sau este 0,7 ca in Polonia, tot cu zero este, tot sub 1%. Cehia tot sub 1% are, toata Europa de Est e cu zero si ceva. Suntem la inceputul exercitiului financiar. Este in curs asa-numitul proces de acreditare/desemnare a autoritatilor de management. Cea pe dezvoltare rurala a fost prima acreditata din Romania, de aceea au inceput sa vina chitante mai devreme acolo. Asta nu inseamna ca stau pe loc proiectele, tot vorbea d-na Birchall despre beneficiari care asteapta dupa acreditare. E un nivel al ignorantei aproape amuzant.
Ghidul pe care il lansam astazi, cele 9 miliarde pe infrastructura, cele lansate luna trecuta, sunt pe exercitiul 2014-2020. Acreditarea merge paralel cu lansarea ghidurilor. Ghidurile, proiectele incep din ceea ce am primit deja ca avans. Avem cateva miliarde avans de la Comisia Europeana pe 2014-2020, acesti bani sunt folositi deja.
Ca sa rezum: pe exercitiul bugetar care se inchide am ridicat rata de absorbtie foarte mult – 1,9 miliarde de euro. Pe cel curent il lansam accelerat. Absorbtia pe 2014-2020 e la 1,5% in toata UE, deci e prematur sa facem o obsesie acolo, acum e important sa lansam ghidurile, ca sa pregatim absorbtie buna peste doi ani, cand devine relevant ritmul de intoarcere a banilor.
Ati fost foarte critic cu aceste programe POSDRU pe care le-ati considerat un adevarat jaf. In ce fel au fost ele abuzate? Au fost construite prost pe fond chiar de la Bruxelles, au fost deturnate in Romania?
Nu am folosit cuvantul „jaf“ niciodata… Eu am zis asa: vreau sa ne gandim si sa luam masuri sa nu se mai intample „mizeriile“ care s-au intamplat inPOSDRU. M-am referit la mizerii, pentru ca un program care are corectii de mai mult de 400 de milioane de euro, aproape jumatate de miliard, nu poti sa spui ca a fost un program perfect sau bine gandit. A fost un program prost gandit. E drept ca pe finalul lui s-au facut proiecte mai bune si a fost gandit mai bine. Este si un proces de invatare. POCU, care este programul operational pentru capital uman, urmasul POSDRU, este deja mult mai bun.
Ce se poate face ca astfel de situatii sa nu se mai repete?
E in lucru o ordonanta care va reface fluxurile financiare, astfel incat Ministerul Fondurilor sa se concentreze pe impact. Incercam sa facem niste proceduri foarte simple. Vom standardiza controalele de pe parcurs. Vom introduce mecanismul costurilor simplificate, care este promovat la nivelul UE, si as putea spune ca, daca ne miscam foarte repede, am putea sa dam model pentru alte tari, pentru ca in toata UE se cauta solutii de simplificare. Ce inseamna costuri simplificate? Ca statul vine si spune: operatiunea X, un screening pentru cancer de exemplu, costa X euro. Beneficiarul spune: fac screening pentru cancer pentru 10.000 de femei. Statul spune: 10.000 inmultit cu X, iti dau atat, nu te mai verific pe toate hartiile. Nu iti cer sa aduci bilet de tren ca a venit femeia la screening, ci iti dau suma X cand demonstrezi ca ai facut screeningul la femeia respectiva. Acelasi lucru se aplica la traininguri etc. Acum suntem intr-un proces foarte complicat de definire a acestori costuri simplificate.
Adevarat, numai ca, totusi, cum evitati coruptia?
S-a creat un mecanism obsedat de control, care face viata grea tuturor beneficiarilor in ideea de a nu se putea fura. Dar esueaza chiar si in acest obiectiv. Ii punem pe toti sa produca teancuri de dosare, dar cand vine vorba de Sebastian Ghita sau Nicolae Paun, tocmai pe ei nu-i prindem si nu ne ducem sa le luam banii inapoi. Cum se intampla ca fix cei bine conectati politic nu pica in esantioanele de evaluare si de audit? Deci este un sistem cu care ii chinuim pe toti, dar fix pe fraudatori nu-i prea prindem.
Aici e nevoie de schimbari serioase. Trebuie sa avem aceste costuri simplificate si schimbarea fluxurilor financiare, incat sa nu-i mai chinuim pe toti cu hartii. Pe de alta parte, vom avea un departament de preventie a fraudelor, lucrez acum la reorganizarea ministerului. In tot mecanismul din 2007-2013 i-ai prins pe unii dupa, la audit. Sunt cazuri POSDRU cu oameni care au mai mult de 10 salarii paralele in mai multe proiecte, in acelasi timp.
Si cum o sa faceti sa-i prindeti inainte, si nu dupa?
Sistemul informatic pe care l-am gasit nu avea aceasta caracteristica antifrauda. Am decis sa o adaugam, astfel incat, daca vorbim, de exemplu, de salarii multiple, la modulul contractare, daca pe acelasi CNP vor fi salarii multiple, va fi un red alert, cineva controleaza si blocheaza contractarea pentru normele de munca care depasesc timpul obisnuit. Anuntul ca facem asta a enervat deja pe foarte multa lume. Am facut un grup de lucru cu DNA, ANI, DLAF, SRI si facem designul acestui sistem prin care sa prindem fraudele inainte sa le dam banii, nu dupa ce i-am dat. Sistemul informatic mare de gestionare a fondurilor europene merge mai departe, doar ca i se adauga caracteristica aceasta de preventie si antifrauda.
Il face STS-ul?
Ce am spus eu la comisia parlamentara si d-l Ponta si-a demonstrat ignoranta inca o data a fost ca statul roman a luat decizia de a face cu resurse proprii, insemnand MFE, STS, acest sistem, tocmai pentru ca exista teama ca tot ce inseamna achizitie ajunge la Ghita. Am spus chestia asta si d-l Ponta s-a enervat. Acel sistem a fost lansat in octombrie 2015, lucrul la el a inceput atunci, s-a lansat la Palatul Victoria.
Ponta nu stia?
Nu stiu daca stia sau nu, dar s-a facut de ras criticandu-ma pentru ceva decis de catre guvernul sau. Sistemul l-am gasit intarziat fata de calendarul stabilit in primavara. Avem un nou calendar, un nou mod de lucru cu STS. Pana in octombrie vom face modulele necesare pentru acreditare, anume: contractarea, evaluarea, achizitionarea, implementarea. Am schimbat echipa de proiect cand am venit la minister, pentru ca erau intarzieri si neclaritati, acum suntem pe sine si acceleram. Am adaugat si evaluarea proiectelor in sistem. Astfel incat sa nu mai avem in viitor surprize cu dosare de evaluare care dispar, de nu poti sti de ce au luat anumite proiecte bani, si nu altele. Cu modulul de evaluare pe care il adaugam acum sistemului IT, totul ramane acolo, in serverele securizate ale statului, poti sa te intorci in orice moment sa vezi cum si de ce a fost evaluat orice proiect.
Ati mai trimis si alte cazuri la DNA in afara de sistemul informatic de la mediu, ancheta comandata de d-na Aura Raducu?
Da, dar ar fi prematur sa va dau detalii, vor urma. Mie mi se pare ca ar trebui sa fie un sistem prin care orice institutie a statului care are atributii, ca e DNA, Consiliul Concurentei, DLAF, sa aiba automat acces in sistemul electronic de arhivare. Cand o sa aiba o suspiciune, intra automat in sistem si verifica. Deci va fi o resursa extraordinara. Mai este ceva, anunt aici prima oara: va fi un sistem de ticketing prin care beneficiarii sa stie cand e trimisa cererea lor de plata de organismul intermediar la autoritatea de management si care este locul lor la coada, pentru plati. Acum nu avem procedurizat clar acest mecanism prin care se fac plati. Or, acolo este un mare potential de abuz si de interventii, oamenii au dreptate sa fie nemultumiti.
Citeste interviul complet la revista22.ro