Cristian Hostiuc: Dacă văd că fondatorii îşi pun salarii de 2.000-3.000 de euro, nu ştiu dacă aş investi în ideea lor

fini.jpg

Piaţa românească de start-up-uri în tehnologie a început să crească vizibil şi tot mai mulţi antreprenori în IT, mai mici sau mai mari, scot capul la suprafaţă şi se uită în jur după finanţare, pentru a încerca să iasă cu produsul sau serviciul creat din apartamentul în care stau.

Pe acest trend au apărut incubatoare – TechAngels, InnovX al BCR, fonduri de investiţii de început, Gapminder, Early Game Ventures, Catalyst, de exemplu, platforme de crowdfunding, SeedBlink şi în final piaţa AeRO de la Bursa de Valori, care s-a deschis acum 6 ani prin listarea Bittnet, iar acum se listează săptămânal câte o companie de tehnologie, prin vânzarea de obligaţiuni sau acţiuni.

De asemenea, pe piaţă au apărut investitori individuali, mai mari sau mai mici, dispuşi să rişte mii, zeci de mii, sute de mii şi mai rar, milioane de euro.

Fiecare dintre părţi încearcă să dea lovitura şi să găsească start-up-ul care să le multiplice banii de mii de ori.

Deja piaţa românească de start-up-uri în IT a trecut de 100 de milioane de euro prin tot ecosistemul de acum şi se îndreaptă spre 200 de milioane de euro.

Problema acestei pieţe de start-up-uri în IT nu este legată de bani, există destui, ci cum să găsească fiecare, chiar de la început, fondatorul, antreprenorul, ideea, start-up-ul care va da lovitura, astfel încât o investiţie cât mai mică să se transforme într-un câştig foarte mare din perspectiva randamentului, dar şi a banilor câştigaţi.

Există mulţi investitori care sunt dispuşi să rişte mii şi zeci de mii de euro, mai puţini cei care riscă sute de mii de euro şi destul de puţini cei care, individual, sunt dispuşi să rişte milioane de euro.

În lumea întreagă, în fiecare zi, apar milioane de start-up-uri în IT, cu milioane de idei, din care, într-un final, pot fi numărate pe degete companiile care reuşesc să treacă de evaluări de zeci de milioane de euro.

UiPath, FintechOS, TypingDNA, ca să dau doar trei exemple, sunt excepţiile şi nu regula.

Cu excepţia fondurilor specializate, nu avem investitori români care sunt dispuşi să rişte mai mult de câteva sute de mii de euro în companiile din tehnologie care sunt la început de drum şi care nu au decât o idee.

Toată lumea se uită, analizează, citeşte şi încearcă să găsească start-up-ul, ideea, produsul sau serviciul care ar putea să treacă de la stadiul de PowerPoint şi Pitch la stadiul de execuţie, la obţinerea produsului şi, într-un final, în varianta cea mai fericită, scalarea lui, dincolo de pereţii unui apartament unde a fost creat.

Companiile din tehnologie care au ceva cifre, care reuşesc să vândă un produs sau un serviciu, testează piaţa bursieră, iar până acum interesul, evaluarea şi creşterea acţiunilor au fost destul de ridicate.

Acum să ne uităm spre piaţa de început, acolo unde investiţiile sunt mult mai mici şi unde rata de succes este destul de mică.

Continuarea aici

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top