De ce riscă România să piardă cele 80 de miliarde de euro primite de la UE

fonduri-Depositphotos.jpg

Greenpeace a analizat planul Guvernului și a descoperit proiecte reciclate, unele vechi de 40 de ani. Săptămâna trecută, președintele Klaus Iohannis s-a întors de la Bruxelles cu 80 de miliarde de euro de la UE, pentru investiții și recuperare economică după pandemie. Banii nu sunt cadou, ei trebuie obținuți pe baza unui plan. Greenpeace a analizat planul Guvernului și a descoperit proiecte reciclate, unele vechi de 40 de ani, care nu au nicio legătură cu dezvoltarea sustenabilă care trebuie să rezolve crizele prin care trecem: cea sanitară și cea climatică. Ori tocmai pentru asta a mobilizat Uniunea Europeană un buget enorm de aproape două mii de miliarde de euro. „E ca și cum părinții ți-ar da bani să plătești întreținerea și tu te duci la mare cu ei”, spune Valentin Sălăgeanu, director Greenpeace, care explică toate motivele pentru care am putea rata banii.

În plan, sunt incluse și proiecte cu impact asupra mediului. Rabla este unul dintre cele mai longevive proiecte ale Ministerului Mediulu, care ratează scopul de a contribui la un aer curat în orașe, dar face parte din viziunea guvernului pentru redresare economică. Statul oferă vouchere pentru cine își casează mașina veche, ca să-și ia una nouă, dar astfel a reușit doar să aducă și mai multe mașini pe străzi. Un alt proiect pentru viitor este Casa Verde Fotovoltaică, care presupune finanțarea de panouri solare pentru locuințe. Dar până în prezent, mai mulți dintre aplicanți au fost respinși. Iar la capitolul energie, guvernul insistă să continue cu construcția hidrocentralei Bumbești-Livezeni într-o arie naturală protejată.

Strategiile din spatele proiectelor incluse în plan ratează obiectivele ambițioase asumate prin Acordul de la Paris, de limitare a încălzirii globale, de tranziție către sustenabilitate în toate domeniile. România continuă să mizeze pe cărbune, întârzie renunțarea la el și perpetuează era combustibililor fosili prin folosirea gazelor naturale, continuă o dezvoltare turistică devastatoare pentru mediu și exploatează pădurile pentru materie primă, în loc să investească în protejarea celor seculare.

VICE: Cum vor contribui Rabla și Rabla Plus la „reclădire”?
Valentin Sălăgeanu, director Greenpeace România: Rabla nu e un proiect bun pentru mediu. La nivel european, în baza acordului global pentru climă, se merge către renunțarea la combustibilii fosili, adică inclusiv benzină și motorină. În multe țări și la nivel de orașe se interzic deja vehiculele cu motor cu combustie internă. Deci investiția într-un nou parc auto prelungește dependența de combustibili fosili, dacă luăm în calcul durata de viață a unei mașini noi, pe lângă faptul că amprenta de carbon a fabricării este mare.

La noi, programul este gândit pentru două motive: susținerea producției autohtone de autovehicule și ameliorarea calității precare a aerului prin înnoirea parcului auto din țară. Ei bine, atâta timp cât nu există o taxă de mediu la înmatriculare, România devine cimitirul mașinilor vechi, iar scopul programului Rabla de înnoire a parcului auto nu este atins, ba din contră, media de vârstă a parcului auto crește.

Ce alte soluții ar fi pentru îmbunătățirea calității aerului?
Unele mai deștepte și cu beneficii multiple: transport public în comun de calitate și electrificat, infrastructură pentru mobilitate alternativă (piste de biciclete, de exemplu), mai multe spații verzi, centuri verzi în jurul orașelor etc.. Acestea sunt soluțiile practicate în țările civilizate, care cresc calitatea vieții, nu înlocuirea unui rău cu alt rău.

Programul Rabla Plus pentru mașini electrice e mai puțin nasol decât Rabla, dar tot ocolește aceste soluții evidente. Iar dacă te uiți la valoarea mică a subvenției raportată la costul unui automobil electric, este inaccesibil. Este un program pentru bogați.

Care e scopul programului Casa Verde Fotovoltaic și cât de bine funcționează?
Este un program bun, dar s-a blocat din incompetența Administrației Fondului pentru Mediu, autoritatea care-l administrează. Până în prezent, au fost aprobate 13 mii de dosare, printr-o selecție netransparentă a peste 26 de mii de dosare, dar nimeni nu a primit finanțare, deși programul a fost lansat acum doi ani. El ar trebui extins, ca să acopere cât mai mult din potențialul național, adică milioane de gospodării, nu câteva zeci de mii.

Prin acest program, cât mai mulți oameni ar trebui să devină independenți de sistemul energetic național, ba chiar să contribuie la el cu energie produsă de ei. Astfel s-ar elimina și sărăcia energetică, nu doar că oamenii și-ar produce singuri mare parte din energia de care au nevoie, dar ar fi și plătiți pentru cea pe care o injectează în sistem.

Cât de potrivită este construcția de hidrocentrale în acest plan?
Planul de înființare de noi hidrocentrale este o altă prostie imensă. S-a aflat de ceva timp cât de nocive sunt pentru mediu, cât rău fac speciilor și ecosistemelor. De aceea, în unele țări deja se dezafectează. Suntem și sub procedură de infringement pe microhidrocentrale, o dovadă în plus că nu ne protejăm apele. În plus, Strategia pentru Biodiversitate a UE țintește în direcția opusă, vor să renatureze 25 de mii de kilometri de cursuri de apă în statele membre, ceea ce e un semnal că trebuie să redăm râurile naturii, nu invers. Un exemplu concret de stupiditate este includerea hidrocentralei de pe Jiu printre proiectele importante, în condițiile… Detalii aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top