Economisirea şi creditarea la români (I)

Moment de bilanţ

De când l-a lăsat Dumnezeu pe om pe pământ, acesta a încercat încontinuu să trăiasca mai bine, să-şi faca viaţa mai uşoară. Apariţia banilor şi utilizarea lor în derularea schimburilor de mărfuri, în măsurarea şi prezervarea valorii, a schimbat radical mersul omenirii. Ei au devenit o „marfă” atât de mult dorită, întrucât reprezenta mijlocul prin care individul reuşea să atingă bunăstarea. Astfel, obţinerea bunăstării putea fi realizată pe două căi: trimiterea prezentului în viitor sau aducerea viitorului în prezent – economisind sau împrumutând. Numai că ambele variante presupun sacrificii din partea celor care le practică…

Românul, tradiţional, are o structură sufletească echilibrată, fiind chibzuit din fire. Numai că, în ultima perioada, frustrările acumulate în perioada socialistă l-a determinat să-şi dorească tot mai mult să atingă bunăstarea mult visată într-un timp cât mai scurt. O lungă perioadă de timp, acesta a fost creditor net faţă sistemul bancar românesc. Situaţia s-a schimbat, în special când băncile s-au hotărât să susţină apetitul tot mai mare al românilor pentru creditare, după o lungă perioadă de timp în care clienţii persoane fizice au fost ignoraţi. Nivelul total al depozitelor bancare ajunsese să reprezinte la jumătatea anului curent puţin peste 80% din volumul creditelor din economie destinate retailului. Diferenţa era susţinută din fonduri proprii ale bancii, de pe piaţa monetară sau din liniile de finanţare deschise de „băncile mamă” pentru subsidiarele româneşti. Astfel, românii nu mai puteau să-şi susţină singuri, din resurse interne, pofta de credite, apelând la import de resurse financiare.

Normele BNR de la sfârşitul lunii august au cazut ca o ghilotină peste cei care doreau să se împrumute. Se dorea, astfel, trezirea la realitate a multora care nu se mai opreau din caruselul nesfăşit al creditării, creîndu-se un moment de respiro în care românul ar trebui să-şi recapete raţiunea.

Dar cum a început tot acest tăvălug? Cum de românul a ajuns să-şi uite deprinderile ancestrale, şi să devină nechibzuit în comportamentul său financiar?…

În editorialele următoare vă propun o scurtă incursiune în istoria şi civilizaţia bancară a ţării noastre! De asemenea, nu voi neglija nici analizele şi comentariile cu privire la prezent, întrerupând temporar serialul, ori de câte ori va fi nevoie!…

About Bogdan Capraru

Sunt lector doctor in Departamentul de Administrarea Afacerilor din cadrul Facultatii de Economie si Administrarea Afacerilor a Universitatii “Al. I. Cuza” Iasi. Activitatea mea este concentrata pe domeniul bancar. Sunt titularul cursurilor de Sisteme si operatiuni bancare, Retail banking, International banking si Finantarea dezvoltarii imobiliare. Din 2004 sunt membru al Societatii Romane de Economie (SOREC).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.