81 de comune, orașe și municipii din România nu au depus nicio cerere de finanțare prin programul „Anghel Saligny”, așa-numitul PNDL 3.
Pentru Ministerul Dezvoltării, faptul că 97,5% dintre localitățile din România au depus solicitări de finanțare este un succes în sine, mai ales că modalitatea era, admite statul român, necunoscută pentru aleșii locali, până la acest moment. Este vorba de o platformă online specială.
Ministerul se limitează însă la a arăta că platforma digitală a funcționat și nu răspunde la o întrebare cheie: Care sunt obstacolele de care se lovesc localitățile din România, atunci când trebuie să depună astfel de proiecte?
„Nu a fost făcută o evaluare referitoare la cauzele pentru care există unele UAT-uri care nu au depus cereri și proiecte”, se limitează la a transmite ministerul Dezvoltării.
Iar în teritoriu primarii sunt la rândul lor evazivi. Mai ales că programe precum „Anghel Saligny” redeschid dezbaterile despre nevoia de reorganizare teritorială a României.
„Nimeni nu știe să scrie un proiect de finanțare”
„La momentul când s-au depus, nu aveam nimic. Ne trebuiau niște devize generale. Cererea avea multe probleme de depus și n-am avut devize. Era multă birocrație”, justifică acum primarul comunei Mălușteni, din județul Vaslui.
În marea lor majoritate, cererile de finanțare au vizat racordarea localităților la rețeaua națională de gaze, canalizare sau asfaltarea drumurilor. Despre planurile aleșilor locali, de dinainte de adoptarea proiectului de dezvoltare locală.
Între timp, nimeni din primăria Mălușteni nu se pricepe și nu poate scrie un proiect de finanțare. „Nu avem așa ceva.”
Despre reorganizarea teritorială primarul se declară rezervat. „N-ar fi o idee rea, la urma urmei. Pentru că localitățile și comunitățile au rămas foarte mici. Dar având în vedere distanțele, dacă s-ar reorganiza pe teritorii, apar probleme de mobilitate cu cetățenii. Dacă populația îmbătrânită se deplasează mult, iar nu e bine. Nici nu știi cum s-o dai, să fie treaba bună.”
Citește articolul integral aici
