A doua varianta de buget publicata la finalul saptamanii trecute a majorat cu 5 miliarde de lei cheltuielile de aparare, pana la 16,3 miliarde de lei, ceea ce corespunde exigentei de a acorda Armatei 2% din PIB. In aceeasi vreme, cele 5 miliarde de lei au fost trecute la capitolul „cheltuieli de capital” (investitii din buget) creand, la prima vedere, impresia ca noua varianta de buget majoreaza puternic investitiile, adica ceea ce in mod obisnuit se intelege prin alocari de fonduri pentru drumuri, autostrazi, canalizari.
In a doua varianta de proiect de buget, cheltuielile totale de investitii cresc la 39,4 miliarde de lei de la 44,4 miliarde de lei, adica cu cele 5 miliarde de lei completate in bugetul Apararii (care ajunge la cheltuieli de investitii totale de 7,8 mld. lei). Din acesti 39,4 miliarde de lei (4,8% din PIB), 25 de miliarde de lei ar urma sa fie cheltuieli de capital, adica, investitii din buget (3,1% din PIB) si 12,7 miliarde de lei (1,56% din PIB) bani din fonduri UE. Doar ca, sustin surse familiarizate cu discutiile in jurul bugetului, cele 25 de miliarde de lei cheltuieli de capital nu sunt investitii doar din buget, ci cuprind si sume ce vor veni de la UE – daca vor veni – printr-un mecanism care nu este explicat insa in raportul macroeconomic care insoteste proiectul de buget.
„In realitate, cheltuielile din buget pentru investitii vor fi unele dintre cele mai mici din ultimii ani”, spun surse familiarizate cu discutiile pe buget.
O alta confuzie ce apare in proiectia bugetului este legata de fondurile UE. In executia bugetului pe anul trecut, sumele nerambursabile primite de la UE sunt de 6,8 mld. lei (cheltuielile in programe cu fonduri UE fiind de 10,3 mld. lei). In proiectul bugetului pe 2017, veniturile din fonduri UE au fost estimate la 22,2 mld. lei, adica o triplare de venituri. Cum s-a ajuns la acest salt urias?
In bugetele din anii trecuti, in veniturile buge¬tu¬lui consolidat erau prinse doar sumele pentru pro¬iectele care erau efectiv cofinantate de buget. In proiectul pe anul acesta, la capitolul venituri din fonduri UE au fost cuprinse si subventiile europene pentru agricultura de nu mai putin de 12,2 mld. lei, bani care merg insa la beneficiari privati.
Raportul Consiliului Fiscal asupra proiectului de buget pe 2017 remarca: „De altfel, sumele respective (subventiile – n.red.) nu vor tranzita bugetul general consolidat in forma sa consistenta cu metodologia europeana (ESA 2010)”.
Daca scadem din veniturile anticipate de la UE de 22,2 miliarde de lei subventiile, de 12,2 miliarde de lei in 2017 (pe care bugetele din trecut nu le includeau), mai raman fonduri, probabil structurale, asteptate de 10 miliarde de lei. Dar aceste 10 miliarde de lei inseamna mai putin decat suma pe care o anunta raportul privind situatia macroe-cono¬mica care insoteste bugetul. Acesta prog¬nozeaza venituri de la UE de 1,56% din PIB, adica 12,7 mld. lei. Unde este diferenta de 2,7 mld. lei? La cheltuielile de capital? Nimic nu explica.
Acestea nu sunt insa singurele nelamuriri le¬ga¬te de fondurile UE. In executia bugetara pentru noiembrie 2016, publicata de fostul guvern, la capitolul „Alte sume primite de la UE pentru programele operationale finantate in cadrul obiectivului convergenta”, sunt trecute venituri de 1,6 mld. lei. In executia bugetara pentru decembrie 2016, publicata de actualul guvern, in dreptul ve¬ni¬tu¬rilor la acest capitol nu mai este trecut nimic. Unde au disparut intr-o luna 1,6 mld. lei fonduri de la UE?
In 2016, cheltuielile de capital (investitiile din buget) au insemnat 19 miliarde de lei (2,5% din PIB), iar cheltuielile totale de investitii 29,5 de miliarde de lei (3,9% din PIB). Dar cheltuielile totale de investitii (din buget, din fonduri UE si din imprumuturi) programate la inceputul lui 2016 erau de 37,6 miliarde de lei, prin urmare cheltuielile finale de 29,5 miliarde de lei au insemnat doar 77% din cheltuielile programate.
Anul acesta bugetul de investitii pare ca este unul mare – cheltuieli de capital de 25 mld. lei ar fi un varf din 2008 incoace. Dar aproape 8 miliarde de lei sunt investitii ale Armatei – sunt si acestea investitii, dar nu tin loc de sosele. Fondurile UE sunt anticipate la valori record, dar includ, in mod arti¬ficial, fonduri care nu au ce cauta acolo (sub-ventiile). Asta permite insa umflarea unui buget precum cel al Transporturilor, care are anul acesta 13,7 mld. lei, cu 60% mai mult ca anul trecut. Doar ca un astfel de buget mizeaza masiv pe fonduri UE – nu mai putin de 8,3 mld. lei (un plus de 177% fata de anul trecut) ar urma sa vina de la UE. Doar trei ministere – Transporturi, Agricultura, Dezvoltare – si-au bugetat anul acesta fonduri de la UE de 24 mld. lei, adica cu 2 mld. lei peste tot ce asteapta in 2017 bugetul conso¬lidat. Nimeni nu spune cum au facut Finantele calculele.
Aceleasi Finante au insa o viziune despre cum ar urma sa mearga investitiile in economie. Ministerul anticipeaza un avans in volum al formarii brute de capital fix (investitiile in economie) de 7,2%, dupa o crestere robusta de 8,8% in 2015 si una care a fost foarte probabil peste 5% in 2016. Increderea ca economia este pe un fagas bun ar putea di-na¬miza investitiile private, dar pentru asta guvernul trebuie macar sa tina in echilibru deficitele, daca tot nu-si majoreaza participarea la investitii.
Sursa: Ziarul Financiar
