În UE începe lupta pentru resurse: 5 condiții urgente pentru România dacă vrea să aibă acces la fonduri

euelections_-_av_-_eu_-_hands_4_-_c_european_union_-_ec_audiovisual_service.jpg

„Urmează o luptă pentru resurse în UE” ne-a spus un specialist de la Bruxelles, o luptă în urma căreia doar unele țări se vor califica, fiindcă banii europeni vor fi condiționați de respectarea statului de drept.

România își păstrează handicapul din perioada contrareformelor PSD din justiție, iar această situație s-ar putea să o coste foarte mulți bani europeni, într-o perioadă în care resursele UE sunt limitate. Aproape 2 trilioane de euro sunt banii pe care îi vor negocia șefii de stat și de guvern ai statelor UE începând cu săptămâna viitoare. Deocamdată România nu are niciun plan

Monitorizarea privind criteriile statului de drept va duce la departajarea premianților de recalcitranți. Rapoartele în acest sens vor fi gata până în luna august, astfel încât la toamnă România va afla dacă se află în tabăra perdanțelor sau nu, fiindcă a avut mult timp să rezolve problemele structurale pe care le are.

Fosta ministră a Justiției, Raluca Prună, crede că România este mai vulnerabilă decât alte țări pentru că „sistemul judiciar autohton este extreme de expus, pe hârtie”. Altfel spus, nu e vorba doar despre faptul că cei care fraudează sunt descoperiți prea târziu sau despre corupția care continua să ajungă până sus, ci chiar despre legislația care permite, dacă nu chiar încurajează anumite ilegalități și excese.

În România, guvernul minoritar PNL pare să fi conservat toate modificările operate de PSD în perioada lui Liviu Dragnea. În cele aproape zece luni de când se află la putere, liberalii nu au lansat niciun plan de răspuns la criticile din Raportul Comisiei Europene privind justiția, cunoscut sub numele de MCV, Mecanismul de Cooperare și Verificare. Guvernul nu are nicio viziune asupra justiției și nici partenerii ad-hoc, USR și Plus.

Germania a relansat, odată cu preluarea președinției rotative a UE, unul dintre obiectivele sale de „prioritate maximă”, după cum l-a numit cancelara Angela Merkel anul trecut: accesarea fondurilor europene să fie condiționată de situația statului de drept.

Este o idee mai veche a Comisiei Europene pe care o susțin și alte state vestice, mai ales Olanda, și pe care a descris-o pe larg ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Cord Meier Klod:

„Legătura dintre acordarea fondurilor europene şi respectarea statului de drept este o măsură utilă de protejare a finanțărilor UE care promovează transparența”. Diplomatul german argumentează că în acest fel „fondurile europene din statele membre sunt protejate”.

Problemele statului de drept care trebuie rezolvate urgent: 

Fosta ministră a Justiției, Raluca Prună, observă că guvernul liberal nu a reparat stricăciunile din Justiție și nu a dovedit voința politică de a schimba lucrurile: „Raportul MCV din 2019 al Comisiei va constitui cel mai probabil baza pentru a constata deficiențele în materia statului de drept”. Fosta ministră mai amintește că în 2017 Comisia a făcut o foaie de parcurs „pentru a se ridica mecanismul – la zece ani de la aderare și de MCV, iar România era foarte aproape de ridicarea mecanismului”. Pe lista problemelor privind statul de drept, Ralucăi Prună pune:

  • Legile justiției așa cum au fost ele modificate sub guvernarea girată de Liviu Dragnea: Comisia Europeană a solicitat în 2019 „suspendarea imediată a aplicării legilor justiției și revizuirea cadrului legislativ astfel încât să se țină seama de recomandările MCV și ale rapoartelor GRECO și ale Comisiei de la Veneția”.
  • Desființarea Secției Speciale (Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție) este poate cea mai importantă măsură în sensul în care desființarea ar arata că actualul guvern este hotărât să rezolve derapajele.
  • Situația Inspecției Judiciare: „când ai o magistratură care poate fi « controlată » de Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție și de Inspecția Judiciară, testul despre stat de drept devine nenecesar. Politic, va fi greu de explicat de ce în 10 luni nu avem nicio măsură concretă. Cred că față de alte state, controlul privind statul de drept este mult mai simplu pentru România – cu un sistem judiciar care este, pe hârtie, extrem de expus”
  • Achizițiile publice sunt o altă chestiune. Condiționarea fondurilor europene de statul de drept înseamnă să te asiguri că banii cetățenilor europeni sunt folosiți corect. Și nu există această garanție în România din cauza unor probleme la ANAP, la Curtea de Conturi, care este politizată și nu poate face un control independent Chiar faptul că neregulile constatate pot fi transmise autorităților competente să investigheze numai dacă vrea președintele Curții de Conturi este o defecțiune majoră a sistemului autohton. Numai aceste chestiuni și sunt, din păcate, destule… Detalii aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.