Internationala antreprenorilor

Este ceasul cel mare al antreprenorilor, in care ei pot lua pozitie fata de ceea ce se intampla sub ochii nostri prea ingaduitori: negarea muncii, a invataturii, dispret fata de meserii, fata de talent, fata de know-how.

Hipercapitalismul actual trebuie reformat. Semnalul a venit chiar din Statele Unite, odata cu alegerea lui Obama. Aceasta reforma nu va fi suficienta pentru indreptarea lucrurilor, dar poate fi un inceput. Cine ar putea sa-l realizeze? In mod cert, nu politicul, care nu-i mai reprezinta pe cetateni, e cras incompetent din punct de vedere economic, corupt si subordonat doctrinelor politice. Apoi, civilizatia capitalista este o chestiune prea serioasa pentru a fi lasata pe mina puterii politice, care n-are, in general, nici un proiect de economie si societate, ale carei valori sunt fondate pe opinii versatile si pe sondaje, care nu e interesata decit de alegerile care urmeaza. Aceasta nu e o problema de stinga sau de dreapta. Cum spunea Tony Blair, “nu exista economie de stinga sau de dreapta, exista economie care functioneaza si care nu functioneaza”.

Nu ne putem baza, astfel, nici pe Stat, desi e rolul acestuia de a reglementa sistemul. Statul are tendinta sa devina socialist, iar aceasta criza nu face decat sa confirme asertiunea. Cu atat mai mult, nu ne putem baza nici pe sistemul financiar – bancar. Criza a devoalat faptul ca in centrul activitatilor sale se regaseau activitatile speculative, pline de riscuri, in cadrul unor societati foarte indatorate, al caror activ principal e capitalul speculativ, ca in cazul Romaniei, un activ cu responsabilitate foarte scazuta, pentru ca, asa cum ati vazut, in cazul unor pierderi, trebuie ca statul, adica noi toti, sa le recapitalizeze.

Managerii marilor concerne economice, “sclavii auriti ai actionarilor” (Jean Peyrelevade), nu sunt decat niste marionete ale sistemului actual, lipsiti si ei de responsabilitate in caz de esec. Potrivit previziunilor lui Schumpeter, marile conglomerate economice au devenit niste “infernuri rationale”, in care manipularea, cinismul, absenta valorilor conduc regulile jocului. Am vazut cu ochii mei, in diverse intreprinderi si institutii, din diferite tari, “aparatcici” obedienti ocupand cele mai inalte functii, singura lor „calitate” fiind o personalitate terna, care le-a permis sa nu-si faca dusmani. Acum responsabilii financiari
si actionarii vor trebui sa-si asume nu doar responsabilitati limitate, ci depline, ceea ce va mai calma ardoarea speculativa si preluarea de riscuri uriase.

Trebuie sa repunem intreprinderea in centrul sistemului. E singura capabila de valoare adaugata si ofera sens pe termen lung. Supravietuirea intreprinderilor mici si mijlocii mi se pare vitala, mai ales dupa genocidul provocat de Pogea, fostul ministru inginer al finantelor. De asemenea, trebuie sa repunem in centrul sistemului si sa-i acordam intreg respectul intreprinzatorului sau antreprenorului. El reprezinta pivotul intregului mecanism economic. Spre el converg toate input-urile, factorii de productie, resursele, inovatiile etc si de la el pleaca, se repartizeaza toate output-urile, produsele, veniturile, profiturile etc. Or, “crepusculul functiei de antreprenor” (J. Schumprter) reprezinta sindromul cel mai flagrant al sclerozei capitalismului.

S-ar putea crea, intr-o economie globalizata, chiar o internationala a antreprenorilor, a sefilor de intreprinderi, a celor care si-au asumat si conduc o afacere, o reuniune a adevaratilor gentlemani ai adevaratului capitalism Ei sunt singurii credibili, singurii care pot reforma hipercapitalismul actual, aflat in deriva. De la unii ca ei am auzit in acesti ani de criza cele mai bune solutii. Nu intamplator, Obama il consulta pe Warren Buffet. Din pacate, putini politicieni procedeaza astfel si stiu sa asculte.

Cum declara Peter Sloterdijk unui mare cotidian german: “Seful de intreprindere redevine astazi un simbol al sperantei. Fara o miscare patronala apropriata, asa cum a existat altadata o miscare muncitoreasca, economia nu mai poate sa se pretinda adaptata societatii. Singuri sefii de intreprinderi sunt astazi cei care reprezinta de o maniera credibila interesele industriei si ale serviciilor, sectoare care creeaza in mod veritabil valoarea, fata cu suprastructura fantomatica a finantelor si a speculatiei. Ceea ce ne trebuie este un capitalism al patronatului. Sefii de intreprinderi trebuie sa demonstreze ca liberul schimb se bazeaza pe activitatea economica si nu pe dictatura citorva regi de loterie”.

Este ceasul cel mare al antreprenorilor, in care ei pot lua pozitie fata de ceea ce se intimpla sub ochii nostri prea ingaduitori: negarea muncii, a invataturii, dispret fata de meserii, fata de talent, fata de know-how. Trebuie regasit acel spirit al antreprenorilor care refuza sa se imbogateasca impotriva a toti si a toate, al creatorilor responsabili care nu uita sa se gindeasca si la binele comun, care pot sa produca o necesara redistribuire a bogatiilor, pentru reechilibrarea democratiilor noastre.

In realitate si contrar celor care ar vrea sa se creada ca visul de imbogatire nelimitata este mobilul vointei intreprinzatorilor, adevaratii antreprenori sunt rareori niste jucatori de cazino. Cupiditatea, care nu e decit o forma de stupiditate, este, in general, caracteristica persoanelor care nu-si asuma nici un risc. In concluzie, cred ca: 1) sistemul hipercapitalist actual, bazat preponderent pe speculatie si pe non-valori virtuale, trebuie reformat, daca nu, se duce; 2) necesara reforma o poate realiza o “Internationala” a liderilor de intreprinderi si 3) reforma e foarte urgenta si nu prea avem de ales.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.