România a transmis la Bruxelles toate clarificările solicitate de Comisie în legătură cu PNRR, ministrul Integrării și Proiectelor Europene afirmând că documentul românesc va fi aprobat în ultimele zile ale lunii septembrie.
Comisia Europeană a întrat în august în vacanță fără o decizie pe PNRR-ul românesc. Noi ce facem în august, cât la Bruxelles e vacanță?
Cristian Ghinea:
Chiar dacă a fost vacanță, am avut discuții oficiale, tehnice, pe tot parcursul lunii august.
Lucrurile stau așa: după trimiterea oficială a planului au început negocierile pe substanța PNRR.
După ce închizi negocierile, trebuie să completezi hârtii, vorbim de mii de pagini. Asta au făcut în august colegii din MIPE și cei din ministerele de linie. Pe chestiunile care rămăseseră deschise am continuat dialogul tehnic și în august. Au lucrat oameni din Comisie care au intrat în discuții cu noi chiar fiind în vacanță, în Grecia.
Nu vi se pare nimic în neregulă cu volumul de informații suplimentare solicitate de Comisie?
Eu am găsit în minister proiecte de apă care au fost trimise la Comisie acum 2 ani și jumătate. Un proiect între 70 și 150 milioane euro, care a avut cam 10 runde de negocieri, cu clarificări tehnice pe costuri…
Ce vreau să spun: a cere clarificări este absolut normal pentru orice fel de evaluare. Și a primi 50 de pagini cu solicitări de clarificări pe costuri, pentru un program de 29 miliarde euro, nu este nicio tragedie, e chiar bine prin comparație cu exemplul pe care l-am dat.
Totuși, de ce am ajuns cu aprobarea PNRR în septembrie?
Cristian Ghinea:
S-a creat o întreagă isterie, total exagerat și inutil – de ce nu am avut în iulie PNRR aprobat?
Simplu: dacă voiam un plan fără autostrăzi, dacă voiam un PNRR fără turism, fără infrastructura de gaze, sigur, puteam să îl avem aprobat din iulie.
Întârzierea s-a produs în primul rând pentru că nu ne-am înțeles cu Comisia Europeană pe anumite proiecte, pe anumite priorități naționale.
Comisia Europeană ne-a descurajat să facem anumite investiții, dar Comisia nu poate să îți refuze o prioritate fără argumente tehnice.
Am tot dat exemplul cu autostrăzile. Ni s-au cerut la detalii că a ajuns bucata aia de autostrăzi din PNRR la mii de pagini. A trebuit să aducem pe lângă studiile de fezabilitate și explicații suplimentare legate de costuri.
La fel am întâmpinat reticență pe partea de infrastructură gaze, a fost reticență pe componenta de turism/cultură. Dar am ținut la prioritățile noastre și sunt lupte pe care le-am câștigat până la urmă.
În momentul acesta avem și turism și cultură și gaze în PNRR, dar asta a presupus întârzierea procesului de evaluare.
Dar întârzierea nu a fost cauzată și de calitatea proiectelor, că până la urmă asta poate să însemne prea multe clarificări cerute de Comisie?
Cristian Ghinea:
Nu au fost proiecte slabe.
Au fost, recunosc, neconcordanțe. Am lucrat cu mii și mii de pagini. Da, au existat observații pe un proiect legat de niște cifre. Era vorba de diferențe de curs de schimb valutar. Au întrebat, am răspuns, totul s-a clarificat. De ce este asta o dovadă că proiectul a fost slab pregătit?
Citeste interviul integral aici
