Micii fermierii care detin pana in 10 hectare de teren si care practica agricultura de subzistenta nu pot beneficia de fonduri europene pentru ca nu respecta conditiile minime necesare pentru accesare, potrivit datelor publicate de Ministerul Agriculturii.
„73% dintre fermieri traiesc in exploatatii de subzistenta, iar 97% din totalul de 3.000.000 de fermieri nu sunt eligibili in Programul National de Dezvoltare Rurala, asa cum a fost aprobat de fostul guvern“, arata un raport realizat de Ministerul Agriculturii pentru a justifica necesitatea programului „Clasa de mijloc la sate“.
Pentru a avea acces la fiintarea din fonduri europene, fermele trebuie sa aiba o dimensiune economica minima de 8.000 standard outputs, o unitate de masura care indica dimensiunea economica a fermei si care este echivalentul a 8.000 de euro, potrivit lui Alexandru Potor, presedintele FNGAL.
„Daca esti un investitor din mediul rural, pentru a face primul pas in a accesa fonduri trebuie sa calculezi daca ferma ta genereaza un minim de 8.000 de standard outputs. Daca nu genereaza, ferma nu este eligibila pentru a depune cererea, d-apai pentru a intra in competitie cu alte proiecte. Pragul ar trebui scazut de la 8.000 de standard outputs la 4 – 5.000 pentru fermele mai micute“, a spus el.
Grupurile de Actiune Locala (GAL), care au rolul de a contribui la dezvoltarea comunitatilor din mediul rural, au o alocare financiara de aproximativ 650 de milioane de euro pentru perioada 2014 – 2020, din Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR), bani europeni pe care vor sa ii investeasca in infiintarea de centre de ingrijire pentru batrani si cooperative agricole, sprijinirea produselor traditionale, protectia mediului si sprijinirea comunitatilor de rromi, o alta comunitate marginalizata de saracie, care la randul ei nu a reusit sa aiba acces la finantare.
„Vrem sa sprijinim comunitatile marginalizate, in special comu¬nitatea rroma, pentru ca o analiza neoficiala la nivelul proiectelor finantate european arata ca, in fostul PNDR 2007-2013, sub 0,3% din proiectele finantate au avut ca tinta comunitatile rrome sau beneficiari rromi. Este o statistica care arata clar ca se vorbeste mult, dar se face putin“, a declarat pentru ZF presedintele FNGAL.
In Romania traiesc peste 620.000 de cetateni rromi, aceasta fiind a doua cea mai numeroasa minoritate din tara, dupa maghiari, potrivit datelor Institutului National de Statistica. Cu toate acestea, specialistii din piata spun ca cifra ar fi in realitate mai mare, pentru ca sunt rromi care nu vor sa isi declare etnia atunci cand sunt intrebati de recenzori.
Bugetul alocat GAL-urilor aproape ca s-a dublat fata perioada de programare anterioara, ajungand de la aproximativ 375 milioane de euro in perioada 2007-2013, la 650 milioane de euro in exercitiul financiar actual, o crestere care s-a reflectat si in sporirea numarului de GAL-uri din tara, de la aproximativ 160 unitati la peste 230.
La sfarsitul lunii februarie 2016, ministrul agriculturii, Achim Irimescu, a afirmat intr-o conferinta de presa ca este nemultumit de gradul de absorbtie pe care au reusit sa-l obtina GAL-urile pana acum si ca isi doreste ca in viitor acestea sa obtina rezultate mai bune. Potrivit declaratiilor lui Achim Irimescu, GAL-urile au accesat doar 92 milioane de euro din peste 300 milioane de euro cate au avut la dispozitie.
Sursa: Ziarul Financiar
