Miorita

Daca o vrea baciul ungurean sa ne omoare, Miorita ne informeaza si atunci nu facem inca o data nimic, stam linistiti si steaua cade. Pai daca asa va fi fost sa fie!

Europa se pregateste sa intre in colaps. Ultimele dispute franco-germane afecteaza insusi nucleul dur al constructiei europene. Grecii au pregatit o prabusire mult mai spectaculoasa decit cea din Zorba si se lasa cuprinsi de o frenezie protestatara foarte apropiata de dansul final. In schimb, noi avem, dupa fiecare declaratie a lui Emil Boc, o “economie foarte stabila”. Nu misca aproape nimic. Mai avem putin si atingem stabilitatea mortului. Poate sa se prabuseasca coana Europa, nu ne va afecta foarte tare, pentru ca noi am fost destepti si le-am luat-o inainte: ne-am prabusit singuri. Pai una e sa pierzi, la o adica, salarii de mii de euro si alta de trei sute. Pentru noi, pierderea ar fi aproape insignifianta. Altceva nu prea mai avem de pierdut. Holde nu mai avem sa le dam foc, apele au secat, asa ca ne putem retrage linistiti in munti, ca in Miorita. Daca o vrea baciul ungurean sa ne omoare, Miorita ne informeaza si atunci nu facem inca o data nimic, stam linistiti si steaua cade. Pai daca asa va fi fost sa fie! N-o sa ne impotrivim noi sortii. Important e ca guvernul a asigurat principalele echilibre stategice macroeconomice. Si pentru asta va ramine in istorie. In cea alternativa…

Sint infiorat sa constat cum, in toata saracia noastra, managerii continua sa aiba alte prioritati decit oamenii. Sint considerate mai importante calculatoarele, scaunele, masinile, cladirile s.a. valori ce sint achizitionate in continuare cu prioritate (nu spun cum) fata de salariile care tot scad, tot scad, prin taieri, prin inflatie, prin pierderi de locuri de munca, prin cresterea impozitarii, devalorizarea monedei etc. Deci, in conceptia acestor sefi, de la guvern sau din fruntea institutiilor, tot oamenii trebuie sa stringa cureaua, ca in anii 1980, cind totul mergea la export pentru plata datoriei. Pe mine ma oripileaza aceasta conceptie ce considera, cum avertiza Saint-Simon, lucrurile si gestiunea lor mai importante decit oamenii. Eu cred ca omul ar trebui sa fie principala prioritate, deci si drepturile cuvenite pentru munca sa. Investitia in oameni – e un truism s-o mai spunem – e cea mai buna investitie. Fara ea nu le poti realiza nici pe celelalte, nu poti realiza nimic. Or, saracia indobitoceste si deja se vad schimbari comportamentale grave in societate.

Dupa parerea mea, educatia si sanatatea trebuie considerate prioritati nationale, altfel ajungem un neam de curci (scuze pentru curci!). Patrimoniul genetic al acestei natiuni a fost schilodit. Cum sa inoveze oameni care nu au ce minca? Inovatia lor va consta in identificarea de radacini comestibile. Lucrurile astea nu se repara de azi pe miine. Nu se poate trai numai din speculatie comerciala si financiara. Oricit de saraci am fi devenit, prioritara trebuie sa fie investitia in om, iar roadele vor aparea cu timpul, dar vor fi exponentiale.

Pai omul e facut “dupa chipul si intru asemanarea lui Dumnezeu“. Daca ne declaram credinciosi, atunci de ce ne batem joc de chipul lui Dumnezeu in creatie? Ar trebui sa consideram necazurile aproapelui nostru ca pe necazurile noastre, iar cistigurile noastre sa le dedicam tuturor, sa le impartim. Asta e o porunca iudeo-crestina, dar e valabila in toate religiile autentice. Pai ne jucam facind sacrilegii?! Oare nu realizam, in sminteala noastra, ce pedepse grele stau sa vina cu indreptatire? Un om e o comoara a lui Dumnezeu, sufletul sau se trage din El si atunci cum sa-mi bat joc de el?

Dar si pentru atei, omul e suprema incununare a evolutiei. Si-atunci, inca o data, cum isi considera managerii nostri prioritatile? Cit de hain poti sa fii ca sa consideri mai important un scaun? E si el necesar, unii spun chiar insufletit, mai ales daca e scaun de sef, dar…

Si-asa, intr-un plan mai larg, omul a devenit un alienat. In loc sa-si dezvolte si sa-si fructifice propriile inzestrari, a ales calea dezvoltarii tehnologice, a inlocuirii omului cu masina. De aici, foarte multe functii ni s-au atrofiat. Nu mai stim sa comunicam telepatic, ca in vechime, ci folosim telefonul sau calculatorul. Si exemplele pot continua. Aceasta explozie tehnologica e remarcabila, dar produce, cum spuneam, alienare, fracturi sociale, existind riscul sa devenim nu dependenti, ci sclavi ai tehnologiei. Insasi natura umanului a ajuns sa fie redefinita sau pusa sub semnul intrebarii.

Aceasta conceptie dezumanizanta e cu atit mai grava cu cit ea se exercita in organizatii mai mari si mai ales cind este vorba de manageri din chiar domeniile amintite: educatie si sanatate. Asta este culmea umanismului. Acestia ar trebui sa dea dovada de cea mai mare intelepciune. Intr-unul din dialogurile lui Platon se spune: “Un adevarat intelept e ca un doctor bun. El gaseste intotdeauna incheietura, nu osul“. El trebuie sa vada deci legaturile dintre lucruri si punctele din sistem unde poate interveni fara “a rupe oasele“. El trebuie sa optimizeze sistemul, iar prin sistem inteleg oameni si reguli bazate pe un set de valori autentice. Inca o data, omul trebuie respectat, pentru ca numai el e creator, numai el poate face ideile sa prinda viata. Iar un profesor bun chiar asta este: un minuitor de idei. Intr-o lume inundata de un tsunami de informatii, valoarea adaugata poate veni din interpretare-argumentare, din capacitate de sinteza si de structurare viguroasa a unui sistem de gindire. Un profesor bun inspira dragostea pentru cunoastere in forma sa cea mai pura.

4 thoughts on “Miorita”

  1. maria spune:

    Industria simte si ea ca trebuie sa se reinventeze, sa se reformuleze pentru a reusi eliminarea acestor grave externalitati! Traim etapa recrearii si este greu pentru a noastra industrie spulberata de tranzitia de la o extrema la cealalta sa sustina o cercetare avansata, de rang european, minimal, comparativ cu cel din SUA sau japonia. Aceasta sustinere dureroasa ramane doar pe umerii bugetului de stat si el grav afectat de manevrarea sa primejdioasa in conditii obscure. Ca sa nu mai vorbim de gradul de coruptie, supralegislatie cretina si de decaderea valorilor spirituale.
    Nu cred totusi ca este valabila ipoteza unei conspiratii malefice. Totul porneste din fiecare dintre noi cei interconectati, nu suntem departe unul de celalalt mai ales fiind formati de aceleasi tipare stricte, impuse de politicile care ne-au perindat tara.
    Stiti regula alegatorului mijlociu? Criticii sunt undeva la margini si raman in aceeasi postura atata timp cat nu iau taurul de coarne, manati de sentimente altruiste. E frumos sa stai sa citesti si sa comentezi, etalandu-ti cunostintele cat mai particulare, insa, cat nimeni nu ia taurul de coarne nu ramanem decat cu un timp pierdut in mediocritate…

  2. Mihaila Raul spune:

    Inovatia e ceva care lipseste poporului roman. Am crezut initial ca e vina anilor de comunism in care angajatul astepta comenzile sefului. daca acestea nu veneau, atunci statea si se odihne. Niciodata nu gandea sa-si usureze munca.
    Dar, recent am ajuns in Franta si am vazut ca au o multime de soiuri de branzeturi: cu marar, cu patrunjel, etc. Mi-am pus problema ciobanului mioritic care statea 8 luni pe an in creierul muntilor si nu s-a gandit sa-si diversifice produsul. Poate ca e si o problema a noastra. Fiecare la locul sau de munca se poate organiza ca sa-i creasca randamentul, insa nu o face. Lucreaza dupa tipare.
    Daca privim inovatia in stiinta, aici e mai greu. In occident cercetatorii primesc bani pentru a rezolva anumite probleme aparute in practica. La noi statul comunist dadea bani pentru cercetari fara nici o aplicabilitate practica. Acum industria nu-si permite sa finanteze cercetarea ca in occident si s-a ajuns unde s-a ajuns.

  3. Paun Cristian spune:

    Cum sa inoveze oameni care nu au ce minca? Inovatia lor va consta in identificarea de radacini comestibile. Lucrurile astea nu se repara de azi pe miine. Nu se poate trai numai din speculatie comerciala si financiara. Oricit de saraci am fi devenit, prioritara trebuie sa fie investitia in om, iar roadele vor aparea cu timpul, dar vor fi exponentiale.

    Bunăstarea nu poate veni de undeva din neant. Ea se câştigă cu greu într-o lume în care există o competiţie tot mai strânsă. În plus, mecanismul este stricat complet de stat care participă şi el din culise la lupta noastră pentru supravieţuire şi nu uită să ne taie din tribune taxă la iesirea din arenă (epuizaţi de luptă). Dacă vom fi mai mult lăsaţi în pace, dacă mai mulţi bani vor rămâne în privat concomitent cu limitarea cheltuielilor publice / deficitelor şi datoriilor pe care statele le acumulează în numele nostru (multe pentru a menţine în viaţă structuri falimentare) mai avem o şansă. Altfel, încetul cu încetul vom migra cu toţii către industria de produs, manipulat, curăţat, transportat, securizat, numărat, recondiţionat, multiplicat BANI creaţi din nimic. Iar aici chiar nu e loc prea mult de inovare. Nu vom inova niciodată nimic în sectoare care dau faliment. Le vom prefera tot mai mulţi pe cele care nu dau faliment şi care sunt apărate cu îndârjire de stat.

    Părerea mea…

  4. Mihaila Raul spune:

    Aveti perfecta dreptate. Bun articol. Am ramas si eu surprins de unele lucruri. Guvernul Boc a declarat ca trebuie sa stimuleze lucrari in infrastructura pentru a avea crestere economica. Omul e pe ultimul plan. Am copii la scoala. Mobilierul e uneori acelasi ca in anii 80, cand am facut eu scoala. Tablele scolare sunt sigur aceleasi in Piatra Neamt, la scolile nr. 3 si 5. Si noi, parintii, trebuie sa dam bani pentru varuit. Iar Pinalty face telegondola si partie de schi.
    La spital e periculos sa intri in toaleta. In salon nu sunt draperii, oamenii stau gramada in salon, etc. De ce nu se investeste in aceasta infrastructura? Am ajuns sa ma gandesc ca un posibil raspuns e legat de faptul ca la drumuri comisionul a ajuns la 40% si e mai rentabil sa faci drumuri, decat spitale sau scoli, ca se fura mai usor.
    Halal tara, halal conducere, halal popor. Ajung la concluzia ca nu stim sa ne guvernam si, atunci mai bine vin altii sa ne guverneze. Poate ungurii, poate ponezii, poate UE.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.