ATENTIONARE: Acest program nu este activ in acest moment!
Programul SAPARD a fost conceput pentru a sprijini financiar dezvoltarea mediului
rural si a agriculturii astfel incat, dupa momentul integrarii, tarile candidate
din Europa Centrala si de Est sa fie pregatite din punct de vedere economic
pentru participarea la Politica Agricola Comuna, dar mai ales sa se poata adapta
usor modului de lucru specific structurilor europene.
Asistenta este oferita in perioada 2000-2006.
Obiectivele Programului sunt
acelea de a contribui la implementarea acquis-ului comunitar referitor
la Politica Agricola Comuna si alte politici conexe. Mai mult, astfel se
ofera posibilitatea
de a ne insusi principiile de accesare a fondurilor structurale, inclusiv
procedurile financiare si mecanismele de control ale Uniunii Europene.
In aceasta categorie intra:
- Producatori individuali, conform Legii 507/2002 si 300/2004, fara personalitate
juridica; - Asociatii agricole familiale cu statut juridic, conform Legii nr.
300/2004, fara personalitate juridica; - Asociatii agricole si grupuri de producatori cu personalitate
juridica, organizate conform Legii 277/2004, cu personalitate
juridica; - Societati comerciale agricole cu capital privat egal/mai
mult decat 75%, ce functioneaza in baza Legii nr. 31/ 1990,
cu personalitate
juridica; - Societati comerciale agricole cu capital privat egal/mai
mult decat 75%, ce functioneaza in baza Legii nr. 15/1990,
cu personalitate
juridica.
Masura consta intr-un numar de activitati pilot voluntare la care fermierii
vor fi invitati sa participe in schimbul unor plati anuale pe o perioada
de minim 5 ani. Acordul care va rezulta va lua forma unui contract semnat
de fermier si Agentia SAPARD. Fiecare contract va fi specific pentru
fiecare fermier in parte.
In cadrul acestei masuri vor fi oferite fermierilor, urmatoarele 3 sub-masuri
pilot:
1. Conservarea solului si protectia impotriva eroziunii:
- Transformarea terenului arabil in pajisti (grassland).
Cultivarea terenului arabil cu amestecuri de ierburi perene, exceptand
prasitoarele. (Amestecurile
obligatorii de ierburi se vor recomanda pentru fiecare amplasament
tinand cont de volumul si distributia precipitatiilor si conditiile
pedologice
). – Nu se pasuneaza in primul an – actiuni care merg dincolo
de Bunele Practici Agricole. In anii urmatori se practica pasunatul
rational
pentru
a asigura regenerarea anuala a pajistii. Nu se folosesc ingrasaminte
de sinteza si pesticide – actiuni conforme cu Bunele Practici
Agricole. - Amenajarea de benzi inierbate (aplicabila la terase in
culturi perene cand panta e mai mare de 8%) Amplasarea de benzi inierbate
orientate pe directia generala a curbelor de nivel. Pentru zonele
cu precipitatii
medii anuale peste 650 mm benzile vor fi inclinate cu 1
– 1,5 % fata de curbele de nivel, spre emisari sau debusee – inclinate
spre josul
pantei pentru a crea scurgeri de apa – actiuni care merg
dincolo de Bunele Practici Agricole. Acestea nu vor fi pasunate
si nu se
vor utiliza pesticide
si ingrasaminte chimice – actiuni conforme cu Bunele Practici
Agricole. Latimea minima a benzii inierbate este de 5 m. Distanta
maxima intre
benzile inierbate este de 80 m – actiuni care merg dincolo
de Bunele Practici Agricole. - Infiintarea de cultura verde ascunsa pe teren arabil
dupa recoltat. Culturile verzi ascunse care vor fi utilizate
ca ingrasaminte verzi
sau furaje,
trebuie infiintate imediat (nu mai tarziu de 30 zile)
dupa recoltarea culturii principale. Dupa aceste culturi aratul
se efectueaza nu
mai tarziu de 2 saptamani inainte de semanatul urmatoarei
culturi. Se folosesc
amestecuri de culturi anuale (graminee, leguminoase,
rapita,
mustar, etc.). Inierbarea se face cu lucrari superficiale
prin discuit, renuntand
la lucrarea de arat – actiuni in plus fata de Bunele
Practici Agricole.
2. Conservarea biodiversitatii prin
practici agricole traditionale:
- Mentinerea unor zone temporar umede prin cultivarea
traditionala a orezului. Se vor introduce asolamente de
cel putin 33% orez – actiuni in plus fata
de Bunele Practici Agricole, si fara
utilizarea fertilizantilor minerali pe baza de azot si pesticide –
actiuni conforme
Bunelor Practici
Agricole; - Conservarea pasunilor si fanetelor alpine prin
asigurarea exploatarii rationale a
acestora cu o incarcatura de
0,3 – 0.5 UVM / hectar –
actiune conforma Bunelor Practici Agricole; - Eliminarea efectelor eroziunii prin
suprainsamantare cu specii autohtone,
intretinerea suprafetelor prin cosit cel putin o data pe
an, nu inainte de data
de 15 iunie, prevenirea
acidifierii solului, prin neutilizarea
a cel putin 20 % din suprafata pasuni neutilizate
prin rotatie
timp
de un
an – actiuni in plus fata
de Bunele Practici Agricole, si renuntarea
la fertilizarea cu ingrasaminte minerale,
pesticide sau insecticide
– actiuni in plus fata de Bunele
Practici Agricole.
3. Agricultura ecologica:
- Conversia la metode ecologice de productie
agricola; - Mentinerea metodelor de productie
ecologica existente.
Solicitantul trebuie sa respecte urmatoarele conditii generale pentru
a fi eligibil:
- Sprijinul va fi acordat potentialilor beneficiari care intra voluntar
intr-o schema de agromediu si care incheie contracte pentru aplicarea
obligatiilor privind masurile de agro-mediu pe o perioada de cinci
ani. - Potentialii beneficiari vor prezenta un plan de agromediu
al intregii ferme. - De asemenea potentialii beneficiari vor dovedi tinerea
registrelor de ferma si pregatirea contabilitatii fermei (detaliat
in procedura
de implementare). - PotentÃÂalul beneficiar trebuie sa dovedeasca ca indeplineste,
pe intreaga suprafata, standardele verificabile ale bunelor
practici agricole ( prezentat
in Anexa nr.3). - Potentialii beneficiari vor face dovada proprietatii
terenului sau a arendarii-concesionarii sau alt document care sa certifice
dreptul de
utilizare a terenului conform legislatiei in vigoare pentru
cel putin 5 ani de la data cererii primei compensatorii prin
masura
SAPARD 3.3,
in vederea realizarii actiunilor de agromediu. - Beneficiarii finali vor anexa planurile cadastrale ale
intregii suprafete detinute, care se solicita la primariile locale
si trebuie avizate de
Oficiul Judetean de Cadastru si Publicitate Imobiliara.
Beneficiarii acestei masuri trebuie sa aplice Bunele practici agricole
pe intreaga suprafata pe care o detin nu numai pe parcelele
pentru
care au
solicitat sprijin financiar. - Responsabilul legal si/sau tehnic al proiectului trebuie
sa dovedeasca experienta profesionala in domeniu dovedita
prin
copie a diplomei
de studii sau a unui document care sa dovedeasca o experienta
de cel putin
3 ani in domeniu (copie dupa cartea de munca) si un angajament
scris ca acesta sau unul din angajati va urma un curs
de pregatire profesionala
in cadrul masurii 4.1, iar pentru beneficiarii submasurii
C un curs suplimentar de instruire (imbunatatirea pregatirii
profesionale),
inainte de efectuarea
primei plati a primei compensatorii. - Contractul de finantare va cuprinde angajamentele reciproce
ale statului roman si ale beneficiarului
de sprijin. - Beneficiarii trebuie sa-si dea acordul in scris ca
vor oferi cunostinte despre metode agricole de productie
proiectate sa protejeze mediul
si sa mentina peisajul rural la cererea altor producatori
agricoli. - Ca o conditie de eligibilitate, standardele verificabile
ale Bunelor Practici Agricole, trebuie sa fie respectate
pe intreaga
suprafata
a fermei in cadrul masurii 3.3 „Metode agricole
de productie proiectate sa protejeze mediul si sa mentina
peisajul
rural”. - Toti fermierii care primesc sprijin in baza masurii
3.3 trebuie sa indeplineasca standardele verificabile
ale
Bunelor Practici
Agricole pe durata proiectului
lor de agromediu. Aceste standarde trebuie sa
fie indeplinite pe toata suprafata agricola administrata
de catre detinatorul
proiectului. - Sprijinul de agromediu va compensa numai fermierii
care aplica masurile pentru trecerea dincolo
de Bunele Practici
Agricole.
Aceasta este asigurata,
deoarece, cerintele fiecarei sub masuri, implica
mai mult decat oricare dintre activitatile
identificate ale Bunei
Practici
Agricole. - In cadrul legislatiei Uniunii Europene „buna
practica agricola” este definita in baza
art.23(2) din Regulamentul
(CE) nr.
1257/1999 ca „standard
de ferma pe care un fermier rezonabil trebuie
sa-l indeplineasca in regiunea mentionata”.
In Romania,
standardul minim
al Bunei Practici Agricole
este interpretat in conformitate cu legilatia
de mediu legata de activitatile agricole.
Acolo unde
a fost
cazul, au fost
introduse referiri aditionale
la versiunea initiala din 2002 a Codului
Bunelor Practici Agricole (CBPA), pregatit in conformitate
cu Cadrul
de lucru indicat
in Anexa 3 a Deciziei
Guvernului Nr. 964 (Octomber 13, 2000) pentru
a aproba Planul de
Actiuni pentru protectia apei impotriva poluarii
cu nitrati din surse agricole. - Codul Bunelor Practici Agricole este o publicatie cu caracter consultativ
care are ca scop recomandarea celor mai folositoare practici, masuri
si metode care sa fie utilizate de catre fiecare fermier astfel incat
sa protejeze mediul. Prevederile specifice ale Codul Bunelor Practici
Agricole vor deveni obligatorii pentru fermieri din zonele desemnate
ca fiind cu continut ridicat de nitrati ca urmare a implementarii Directivei
CE Nitrati 91/776 privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate
de nitratii din sursele agricole. - Buna Practica Agricola este un concept nou care se aplica in Romania
si este esential sa se asigure ca standardele verificabile propuse sa
fie a) relevante pentru actualele probleme de mediu; b) clare si practice
pentru fermierii pentru a le adopta in actualul context agronomic si
socio-economic, si c) usor de controlat. Implementarea programelor pilot
de agromediu prin masura 3.3 furnizeaza o oportunitate importanta pentru
a testa care dintre standardele de buna practica se potrivesc Romaniei
si, care pot fi cel mai clar definite si usor de controlat la nivelul
fermei.
Au fost identificate 4 domenii pentru Bunele Practici Agricole care
au derivat din legislatia de agromediu specifica, referitoare la activitatile
fermierilor din Romania si anume:
- Protectia apei;
- Protectia solului;
- Protectia plantelor;
- Conservarea biodiversitatii.
In cadrul acestei masuri fermierii pot participa la una sau toate submasurile,
concomitent, iar in cadrul aceleiasi submasuri la toate actiunile cu
exceptia submasurii A: conservarea solului si protectia impotriva eroziunii,
unde este redat tabelul de combinatie a actiunilor si care dintre acestea
pot fi derulate concomitent.
Producatorii din agricultura ecologica care solicita prima compensatorie
vor trebui sa respecte legislatia elaborata in acest domeniu si anume:
- sa detina calitatea de producator in agricultura ecologica (fisa de
inregistrare aprobata de DADR si avizata de MAPDR) si sa aiba un
contract cu un organism
de inspectie si certificare acreditat de MAPDR (Ordinul Ministrului
nr. 527/2003), mentionat in Anexa 1, in vederea controlului si certificarii; - certificatul de produs ecologic emis de un organism de
control acreditat de MAPDR (pentru producatorii certificati); - Mentionam ca legislatia nationala este integral armonizata cu
legislatia UE (Regulamentul CEE nr. 2092/1991) si a fost creata
si structura institutionala
necesara pentru implementarea acestei legislatii. (Cap. VII
din PNADR – Anexe Legislatie).
Primele compensatorii pentru conversie vor fi acordate pe durata primilor
doi / trei ani de conversie (dupa cum se poate vedea in Planul de Dezvoltare,
deoarece perioada de conversie difera pentru fiecare tip de cultura),
si atunci cand productia este certificata, beneficiarilor care incheie
angajamente cu Agentia Sapard privind masurile de agro-mediu pe o perioada
de cel putin cinci ani de la data incheierii contractului de finantare.
Submasurile detaliate mai sus sunt actiuni pilot de agromediu si vor
fi amplasate astfel:
- Submasura A: „Combaterea si prevenirea eroziunii
solului”: Din totalul de 42 de judete ale
Romaniei, eroziunea solului peste limita admisibila
este prezenta in 34 judete. Tinand cont de forma si intensitatea
eroziunii solului s-a propus ca implementarea sub masurii A sa se realizeze
in
urmatoarele 7 judetele: Vrancea (17 tone/ha/an), Alba (14,3 tone/ha/an),
Prahova (14,2 tone/ha/an), Dambovita (14 tone/ha/an), Valcea (12
tone/ha/an) , Buzau (12 tone/ha/an) si Bacau (12 tone/ha/an). - Submasura B: „Conservarea biodiversitatii prin
practici agricole traditionale”: Pentru actiunea pilot
„Mentinerea de zone temporar umede prin cultivarea
traditionala a orezului” s-au selectat 7 judete ca zone pilot
din Lunca si Delta Dunarii: Braila, Ialomita, Calarasi, Constanta,
Teleorman,
Olt, Dolj. - Submasura C: „Agricultura ecologica”: Va fi aplicabila
in cinci judete: Suceava (12,4 mii ha), Galati (16 mii ha), Timisoara
(7,4 mii ha),
Calarasi (8 mii ha), Arad (3 mii ha).
Participarea fermierilor la masura de agromediu va fi voluntara, dar
odata acceptati ei isi vor angaja participarea pentru maximum 5 ani.
Platile vor fi acordate numai acelor beneficiari care realizeaza activitatile
in termen, conform contractului de agromediu.
Cererile de finantare se depun in sesiuni lunare, intre prima si ultima zi
lucratoare a fiecarei luni, pana la ora 16.00. Orice cerere adusa pentru depunere
dupa termenul limita nu va fi acceptata pentru a fi depusa.
