În data de 2 decembrie, Comisia Europeană anunța că virase României prima tranșă de fonduri pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 1,8 miliarde de euro. Deși declarațiile oficiale ale reprezentanților Uniunii au fost optimiste și încurajatoare, în media românească au ieșit la iveală mai multe probleme, pe care analiștii le prevăzuseră de luni de zile.
Într-o postare făcută pe Twitter, Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, se arăta optimistă și încuraja România să își pună planurile de reformă în aplicare. Aceasta menționa trei dintre pilonii strategiei României care vor fi sprijiniți cu aceste fonduri: modernizarea infrastructurii de cale ferată, incluzând electrificarea căilor ferate pentru a obține un sistem cu 0 emisii, digitalizarea administrației publice, sustenabilitatea fiscală printr-un cadru bugetar revizuit.
Von der Leyen menționează și modernizarea sistemului medical ca o prioritate maximă pentru țara noastră. Aceasta mai subliniază și faptul că în acest moment „cuvântul cheie este implementarea.”
Implementarea este, într-adevăr, subiectul ultimelor zile, cu privire la fondurile proaspăt primite. Așa cum anunțau mai mulți analiști, încă de la publicarea Planului Național de Redresare și Reziliență, concretizarea obiectivelor stabilite nu va fi ușoară pentru România.
Din programul de reforme considerat de unele voci prea curajos, cuprinzând 507 obiective (64 de reforme, 107 investiții) care trebuie realizate până la 31 august 2026 (45 numai în anul 2022), se disting mai multe reforme specifice țării noastre, dar și 6 piloni prioritari la nivel european: tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici de sprijin pentru tineret și copii.
Într-un bilanț premergător al Guvernului, ni se arată că deja 5 dintre obiectivele declarate au fost îndeplinite, iar restul, propuse pentru anul 2022, sunt deja în curs de implementare. Țintele atinse vizau intrarea în vigoare a unei ordonanțe de urgență privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. (CNAIR) și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere – S.A. (CNIR) și a unei legii pentru securitatea rețelelor 5G, o conectare cât mai mare a caselor de marcat la sistemul IT al ANAF, înregistrarea persoanelor juridice în Spațiul Privat Virtual, modificarea legislației naționale privind căile de atac.
Cu toate acestea, premierul Nicolae Ciucă a atras recent atenția Guvernului, că România este deja în urmă cu implementarea PNRR: „Suntem în urmă cel puțin cu elaborarea OUG privind stabilirea cadrului de implementare a PNRR”. Așadar, România nu a stabilit încă care vor fi „circuitele financiare necesare utilizării acestor fonduri”, așa cum precizează Adrian Câciu, Ministrul de Finanțe.
Până în acest moment, s-a stabilit echipa care va coordona implementarea PNRR-ului. Aceasta va fi condusă de prim-ministru, însărcinat cu negocierea pentru aprobarea sau modificarea planului și cu coordonarea Comitetului interministerial.
Citește mai multe detalii aici
