Institutiile din administratia publica romaneasca pot accesa fonduri atat din surse proprii bancilor, cat si din cadrul facilitatilor de finantare agreate cu institutii financiare internationale. Majoritatea finantarilor solicitate de catre administratiile publice sunt utilizate pentru realizarea proiectelor de investitii publice. Mai multe primarii din tara au raspuns intrebarilor EWEEK referitoare la accesarea unor programe de finantare si la solutiile informatice implementate.
Primaria din Slobozia, judetul Ialomita a accesat fonduri Phare, Fondul pentru Modernizarea Administratiei Publice Locale, folosite pentru achizitia unui sistem financiar contabil, pentru cursuri ECDL si pentru echipamente. Adrian Teaca, sef serviciu Informatica si Relatii cu Publicul in cadrul Primariei Municipiului Slobozia a declarat ca de-a lungul anilor, suma investita in informatizarea activitatii primariei este de aproximativ 10 miliarde ROL. In anul 2005 au fost cheltuite circa patru miliarde ROL, iar in 2006 1,6 miliarde ROL.
„Am implementat solutii pentru taxe si impozite locale, un sistem financiar contabil, o solutie de managementul documentelor, de consultare a legislatiei si am dezvoltat infrastructura. Daca pentru echipamente si software exista solutii, in schimb problema personalului de specialitate ramane acuta, salariile fiind total neatractive pentru absolventi”, precizeaza Adrian Teaca.
Primariei Agnita din judetul Sibiu nu i-a fost deblocata finantarea. Conform informatiilor furnizate de Radu Marius Curcean, primarul din Agnita, fondurile accesate au fost PHARE, pentru gestionarea deseurilor si ISPA – apa uzata prin asociatia Apa Tarnavei Mari, suma investita in informatizare pana in prezent fiind de aproximativ 20.000RON. Solutiile informatice impelementate au constat in primul rand in programe de contabilitate si resurse umane, dar si in crearea unui intranet.
Primaria Aiud a accesat fonduri PHARE pentru urmatoarele proiecte: colectarea selectiva a deseurilor si amenajarea unei statii de transfer in municipiul Aiud (proiectul se afla in faza de implementare, urmeaza ca la sfarsitul lunii septembrie sa aiba loc achizitia pentru proiectarea statiei), extinderea retelei de alimentare cu apa in localitatea Ciumbrud, proiect aflat in faza de derulare si intarirea capacitatii de colectare a taxelor si impozitelor locale prin solutii IT.
Alexandra Rus, sef Birou Comunicare si Relatii Publice din cadrul Primariei Aiud mentioneaza ca fondurile au fost si sunt utilizate in conformitate cu proiectele aprobate si cu bugetele aferente acestora.
„In perioada 2004-2006 in informatizarea activitatii primariei suma investita a fost de 17.266 de dolari in licente Microsoft, peste 20.000 de euro in servere si statii de lucru, 24.880 de euro pentru Phare 2002 si anume -intarirea capacitatii de colectare a taxelor si impozitelor prin solutii IT. Contractele aflate in derulare in aceasta perioada sunt de 18.134 RON pentru extinderea retelei de calculatoare, de 117.441 RON pentru un sistem informatic integrat – acest contract fiind in derulare incepand cu luna august 2006”, mai spune Alexandra Rus.
La baza informatizarii primariei sta Strategia de Informatizare a Primariei municipiului Aiud, adoptata prin hotarare de Consiliu Local.
„In vederea implementarii unui sistem informatic, s-a achizitionat infrastructura hardware care sa rezolve atat problema serverelor, cat si a statiilor de lucru – atat ca numar cat si ca performante. Pentru servere s-a adoptat o solutie IBM, utilizand un IBM eServer BladeCenter Chassis cu servere BLADE de 2,8 GHz si 2×3,2 GHz si harddisk-uri 2×146,8 GB Hot-Swap. Statiile de lucru sunt Celeron 2,5 GHz, cu 256 MB RAM si HDD de 40 GB. Proiectul Phare 2002 se incadreaza in Strategia de Informatizare si a fost primul pas important in aplicarea strategiei. Acest proiect se continua cu implementarea unui Sistem Informatic Integrat, incepand cu luna august 2006. Prin acesta se vor rezolva problemele legate de contabilitate, taxe si impozite, registru agricol, managementul documentelor, centrul de informatii pentru cetateni, urbanism precum si comunicarea intre acestea”, mentioneaza Rus.
Dorin Titiriga, consilier IT in cadrul Primariei Talmaciu din judetul Sibiu precizeaza ca nu a avut acces la nici un fond, din lipsa de informatii primite la timp, din cauza racelii cu care sunt tratati cei din orasele mici. „De multe ori, in 99% din cazuri, nu avem de unde lua aceste informatii, adresele de informare ajung cu intarziere, in mare parte dupa ce aceste programe nu mai sunt valabile. Un caz concret: in urma cu doua saptamani am primit o adresa de la Prefectura Sibiu, in care ne informa ca avem sanse de a primi niste calculatoare pentru crearea unui centru de informare. Conditiile de locatie, asigurarea de consumabile etc. puteau fi indeplinite, insa se cerea si angajarea a doua persoane care sa se ocupe de buna functionare a centrului.
Problema e insa ca la intrebarea mea, daca acest centru poate fi deservit si de personalul existent, nu mi s-a putut da nici un raspuns, am fost indrumat catre o linie telefonica (Telverde) la care insa mi s-a comunicat scurt ca se puteau afla informatii doar in anumite zile, si bineinteles ca termenul expirase”, spune Dorin Titiriga.
Consilierul IT de la Talmaciu precizeaza ca, in cadrul institutiei in care lucreaza, sumele sunt defalcate, neexistand in buget o suma fixa pe care o poate cheltui intr-un an.
„Asta din cauza faptului ca inca nu se percepe necesara aparitia unui compartiment IT. Sumele de bani se obtin asa si asa, in functie de necesarul de moment, fiind in imposibilitatea de a face un plan de bataie lunga. Anul acesta cred ca am cheltuieli in jur de 20.000 RON, asta incluzand achizitia de calculatoare, piese de schimb, consumabile”, adauga Titiriga.
In ceea ce priveste sistemele de operare, structura este mixta Linux/Windows.
„Acolo unde unde s-a putut (secretariat) s-a mers pe platforme Linux Suse in cadrul institutiei mele si OpenOffice. Serverul este la randul sau pe o platforma Linux Suse. Restul calculatoarelor sunt pe Windows. Folosim un program pentru impozite si taxe bazat pe o baza de date postgress, iar clientii pe Windows. In rest, avem aplicatia Legis de la CTCE Piatra Neamt si programe de contabilitate de la diverse firme terte. Pe partea de office, folosim doar OpenOffice. Deranjant este insa faptul ca ni se cer constant rapoarte, date statistice in diverse formate Acces, Fox etc. insa nimeni nu se intreaba cu ce cumparam aceste programe. Daca nu dau datele in formatul solicitat, primesc amenda. Cum salariul este sub orice critica, nu ma risc, si din cand in cand instalez si programe pirat, ca sa pot sa fac treaba. Pe urma le dezinstalez. Nu exista un program de legislatie sau contabilitate pentru bugetari pe Linux sau Mac. De fapt nu numai pentru bugetari. Sunt curios daca cineva de acolo de sus din ministerul nostru de resort, stie ca Comunitatea Europeana se indreapta in administratie catre acest sistem de operare”, mai spune Titiriga.
Primaria Brasov a investit pana acum in informatizare aproximativ 2.200.000 de euro, cheltuiti pentru achizitia anuala a tehnicii de calcul; reproiectarea retelei de calculatoare (aproximativ 350 de calculatoare) pentru sediul primariei; interconectarea intre sediile primariei si serviciile descentralizate din subordinea consiliului local; solutii wireless; modernizarea Centrului de Informatii pentru Cetateni; achizitia de antivirus – solutie BitDefender; un sistem integrat de contabilitate, buget, salarii si centralizarea rezultatelor financiare ale unitatilor bugetare; managementul documentelor; administrarea paginii de Internet a primariei; infochioscuri; achizitia unui program de legislatie – Legis; achizitia de licente software Microsoft Office. In curs de implementare se afla o solutie de managementul incidentelor si un Sistem Informatic Geografic (GIS).
Potrivit datelor furnizate de Raiffeisen Bank, in general, autoritatile publice locale utilizeaza sumele imprumutate pentru dezvoltarea infrastructurii locale, in timp ce autoritatile centrale folosesc fondurile accesate pentru proiecte variate, precum realizarea si modernizarea infrastructurii rutiere, achizitii de sisteme IT, dezvoltarea bazei tehnice (automobile, soft, echipamente de securitate, echipamente specifice ariei acoperite de ministerul in cauza).
In cazul proiectelor ce sunt finantate de catre institutiile financiare internationale, sumele sunt utilizate in general pentru dezvoltarea unor proiecte mai mari si studiilor de fezabilitate etc. Daca in cazul autoritatilor locale, majoritatea fondurilor sunt destinate imbunatatirii infrastructurii locale, in ceea ce priveste autoritatile publice centrale, acestea dezvolta multe proiecte de imbunatatire tehnologica, proiecte care implica si infrastructura IT.
Experienta Alpha Bank Romania in domeniul finantarii municipalitatilor este reprezentata de imprumuturile acordate direct unor autoritati locale, in vederea dezvoltarii unor proiecte de infrastructura, precum si de imprumuturi acordate unor societati cu capital majoritar de stat, regii autonome, companii nationale. De asemenea, banca a acordat credite pentru proiecte de dezvoltare imobiliara si constructii, precum si pentru co-finantarea unor proiecte finantate prin programul SAPARD.
Creditele acordate din surse Alpha Bank Romania/BERD/ UE permit municipalitatilor mici si mijlocii (sub 150.000 locuitori) sa finanteze proiecte de investitii in infrastructura din urmatoarele domenii: alimentare cu apa, tratarea apei reziduale, infrastructura de canalizare; depozite ecologice, facilitati de sortare, statii de compost sau alte facilitati de tratare a deseurilor; sisteme de incalzire zonala; drumuri publice, parcari publice, semnalizare/administrare a traficului; infrastructura de transport public si material rulant; echipamente pentru imbunatatirea administratiei (sisteme de informatii financiare si de management); proiecte de iluminat si alimentare cu gaze, precum si alte tipuri de proiecte agreate cu BERD. Aceste credite se acorda in lei, pentru o perioada cuprinsa intre cinci si 15 ani, cu o perioada de gratie de maximum doi ani. Sumele acordate pot fi cuprinse intre 150.000 de euro si patru milioane de euro.
Bancpost este pe punctul de a incheia un program de co-finantare cu Banca Europeana de Investitii, prin care va finanta proiecte desfasurate de municipalitati (consilii locale).
Grupul Raiffeisen ofera structuri variate de finantare, de la clasicul credit la termen, la forfetarea biletelor la ordin emise de primarii si pana la structuri complexe ce imbina produsele bancare cu instrumentele de pe piata de capital. Banca finanteaza de asemenea si societati comerciale aflate in subordinea autoritatilor publice locale ce activeaza in domeniul apa si canalizare, transporturi, infrastructura stradala, energie.
Banca Comerciala Romana are mai multe programe de finantare a institutiilor din administratia publica, printre care programe SAPARD pentru dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale, credit pentru investitii ce se acorda clientilor din categoria autoritati ale administratiei publice locale pentru investitii pentru proiecte generatoare de venituri, investitii pentru proiecte care determina reducerea cheltuielilor, investitii pentru proiecte cu beneficii sociale si cresterea calitatii vietii, Programul BERD – Facilitatea Finantarii Municipalitatilor Mici si Mijlocii, linia de finantare pentru proiecte de investitii ale autoritatilor administratiei publice locale.